Durante un conferencia di prensa, Departamento di Impuesto, dne persona di su directora Sra. mr. Luenne Gomes- Pietersz, a bin amplia tocante e topico di Gronbelasting.
E itnencion tabata pa bin cu’n conferencia di prensa te otro siman, pero debi na pregunta, preocupacionnan di contribuyentenan, a dicidi di bin cu esaki.
KICO A CAMBIA DEN E LEY DI GRONDBELASTING
Sra. mr. Luenne Gomes- Pieters, a splica cu a conoce den e ley bieu, un suma di dispensacion di 60 mil florin, ora ta haci e calculo pa cobra Grondbelasting (Propiedad Inmovil). Tambe tabata conoce un tarifa di 0.4%. E cambionan cu a sosode na januari 2019, ta cu a introduci un obligacion pa haci declaracion. A elimina e suma di dispensacion di 60 mil florin. A introduci un sistema di tarifa cu diferente categoria cu ta depende di e balor di e propiedad inmobil y a introduci tambe un tarifa proporcional cu ta valido pa no residentenan y propiedadnan comercial.
Pa un persona priva residencia na Aruba, e tarifa di grondbelasting ta lo siguiente: Ta papia di percela of obheto, no necesariamente ta trata di un cas. Ta mira cu hopi biaha ta tende comentarionan eroneo. Un hende no por tin un cas di 120 mil florin. Ta papiando aki di percelanan. Si tin un hende cu tin un percela of un obheto cu un balor entre 0 y 120 mil florin, no ta paga grondbelasting at all. E tarifa ta 0 %. .
Pa un propiedad cu tin un balor di 120 mil pa 250 mil florin, e tarifa a baha na 0.2%. Un propiedad cu un balor entre 250 mil y 500 mil, e ta tarifa ta 0.3%. Un propiedad cu un balor di 500 mil te cu maximo 750 mil florin, e tarifa ta 0.4%. Tur propiedad riba un balor di 750 mil florin, e tarifa a subi na 0.6%.
Pa personanan cu no ta residencia na Aruba y propiedadnan comercial, tin un flatrate aplicabel di 0.6%. Ora cu mira e calculonan cu a haci den sistema pa cobransa di grondbelasting, ta conclui lo siguiente:
– Un total di 8.996 persona priva, residencia na Aruba, cual ta 30% di e total di personanan inscribi den sistema di impuesto, no a cononoce un cambio den nan sistema di belasting.
– Un total di 17.779 persona priva, residencia na Aruba, cual ta 60% a conoce un rebaho den nan grondbelasting, cu ta costa gobierno 2.1 miyon florin.
– Un total di 3.098 persona priva, residencia na Aruba, cu ta representa 10%, a conoce un aumento di nan grondbelasting.
E cantidad aki ta parti’e entre 1.859 persona, cu ta 6%, a conoce un aumento entre 0 y 500 florin. E aumento por ta 36 florin, 100 florin, 200 florin, te cu’n maximo 500 florin. Y 1.239 persona cu ta 4% a conoce un aumento di mas cu 500 florin pa aña.
Sra. mr. Luenne Gomes- Pietersz a sigui bisa cu esakinan ta breakdown un tiki mas, esta e 1.239 personanan aki. Un total di 190 di e personanan aki a conoce un aumento di mas di 500 florin, ta cay den e bracket cu un balor di propiedad of propiedadnan entre 250 mil y 500 mil florin, 82 persona ta cay den e bracket di 500 mil y 750 mil florin y 967 contribuyente tin un propiedad cu un balor di mas di 750 mil florin cu a conoce un aumento di mas cu 500 florin pa aña.
Tin un total di 29.873 persona registra pa grondbelasting na Aruba.
Tambe Sra. Pietersz a comparti un otro informacion interesante cu 10700 contribuyente no mester paga grondbelasting at all, pasobra nan ta cay den e bracket di 0 pa 120 mil florin na balor di propiedad. Esey ta un aumento di 1.200 contribuyente, compara cu e sistematica cu tabata tin aña pasa.
Segun Pieters, tabata conoce den e ley di grondbelasting den 2018, esta prome cu e cambionan aki, un aftrekkende belasting vrijevoet di 60 mil florin. Door di e aftrek aki, ora di calcula e cobransa di impuesto, di propiedadnan inmobil, ta haya cu un persona no ta paga at all, of ta bay paga un suma hopi mas chikito.
BRUHAMENTO
Tin un bruhamento un tiki caminda cu ta compronde cu tin algun contribuyente ta bisa cu awo e balor di e propiedad a cambia. Un balor di propiedad por wordo ahusta segun e ley di grondbelasting, un bes den cada cinco aña.
Ta den e termino awo di 2017 pa 2021. Esey ta e termino di cinco aña. No tin ahuste cu a tuma luga pa loke ta balor di propiedad existente. Naturalmente si ta un propiedad cu a cumpra recientemente via notario, departamento di Impuesto ta haya den cada overdracht, un overdrachtsakte, caminda cu ta haya sa ki balor e propiedad tin y a base di e informacion eynan ta yen’e den e sistema.
Den un lapso di 10 aña segun cu ta coy e cronologia, ta cinco aña. Awo nos ta den 10 aña pa 10 aña consecutivo, no tabata tin ahuste den balor di propiedadnan inmobil.
Si mira e cifranan for di den sistema, por mira cu mayoria di e propiedadnan comercial si a conoce un aumento di nan grondbelasting. Ta papia di 1800 contribuyente en total. Tambe tin esunnan cu no ta residente na Aruba, cu tin un condominio of un di dos cas, cu nan tambe a conoce un aumento y ta trata di 1.838 cliente of contribuyente cu ta bay paga mas grondbelasting cu e residentenan cu ta biba y traha na Aruba.
OBLIGACION DI DECLARACION
Prome cu cambio di ley a tuma luga en cuanto e reforma fiscal, un persona por a cumpra un cas, of por tin un propiedad, el a traha un cas ariba dje, y e no a bin registra e cambionan cu el a haci, a ahustenan cu el a haci na su propiedad cerca DIMP, no tabata tin obligacion pa haci’e. Naturalmente DIMP ta traha cu
Esaki ta un cambio cu eigenlijk ta husto, mirando cu e cliente lo mester haci aanfigte di cambionan di Grondbelasting, pa motibonan di ahuste cu el a haci na su propiedad. Esaki ta importante cu esunnan cu nunca a haya un cobransa, clientenan ta bin y ta di aplaudi e actitud aki pa nan responsabilidad di impuesto, cu tin mas di 12 aña cu ta biba den nan cas, y nunca a paga Grondbelasting.