Tin un confusion cu tin entre e studiantenann cu a wordo aclarea den e comsion di AruBIG. Dr. Dellanire Maduro ta splica mas ariba esaki.
Studiantenan prome cu 2010 noa wordo informa cu nan lo no wordo reconoci. Obviamente, e pregunta ta keda con un pais ta duna un fiansa y ora di paga esaki, e no por haya trabao. E not a logico. Esaki a wordo verifica tambe. Si wak e cantida di studiantenan cu a bay prome cu 2010 y e cantidad cu a bay despues. El a reduci drasticamente.
Ora di papia di universidad, Costa Rica tin 8 di medicina, di cual 6 so ta acredita. Di e 6 nan aki, Arubiano a atende 4 di nan. Dus tur e studiantenan nan estudio ta acredita Costa Rica y ta reconoci internacionalmente.
HAVA a bisa di cu un estudio a wordo haci, unda un compania a bin acredita e universidadnan na Costa Rica y esaki a sali negativo, unda cu e studiantenan lo no tin e ingredientenan necesario pa eherce den nos sistema di Aruba, pa cual dr. Maduro a elabora cu dr. van Trigt ta comparando cu Colombia, pero dr. Maduro ta asina sigur cu esaki no ta berdad. Na di dos luga, loke mester compronde ta cu e ley AruBIG tin cuater forma con pa wordo reconoci: door cu Aruba no tin su mesun registro medico, cual e issue principal, aworaki mediconan cu ta bin di Hulanda, Aruba no ta pidi nan niun test. E ora e diferencia ta cu e ley ta posibel pa mas registro wordo reconoci. E ley ta e Organo di Acreditacion. E ora e ta bisa cu a acredita e universidad y esaki ta reconoci internacionalmente, e ora cu tin confianza cu e pais ta evalua, pero otro organisacionnan internacional ta bin double check si ta cumpli cu e standardnan.
Den un comunicado dr. Maduro a splica cu tin cierto instancia cu ta reconoci. Un di nan ta Hulanda. P.e. tin INQAAHE cu e informacion aki cu nan a haya pa zorg pa e informacion ta wordo busca di e forma corecto, e minister Dangui Oduber a pidi pa embahada di Hulanda na Costa Rica bay busca informacion na e instancia aki, den cual Minister Presidente tambe tabata involucra. A pidi pa busca e informacion. Embahador Hof a manda dos di su conseheronan pa tuma contacto cu Sr. Rodriquez cu ta e director di e Organo di Acreditacion di Costa Rica, nan manda e informacionnan dia 3 di juli 2018.
Tin un otro organisacion, cual Directory of Organisation That Recognise Acredit Schools, cual Costa Rica ta afilia na dje. Un otro cu nan a haya ta un mutual, ECA, cu ta reconoce, cu tin e acuerdo, unda ta wak e organo di Acreditacion di Colombia, CNE y di Costa Rica, una ta wak Hulanda nan organisacion tambe ta reconoci. Si nan ta reconoce otro dicon Aruba no ta haci’e. Kier un cierto nivel di calidad, y tin cu carga e responsabilidad pa esaki.
E prome opcion cu ta registracion, tin duda. Dus cu HAVA ta bsia cu studiantenan a bay un luga cu nan sa cu nan no por bin traha na Aruba, ta mentira, ya cu nan no tabata sa. Y tambe cu e universidadnan no ta acredita, ya cu nan SI ta acredita. Y esey ta locual dr. maduro a publica, pa search ariba e website, pa nan wak pa nan mes cu hasta embahada di Hulanda a haya e informacion aki.
Costa Rica si ta cuminsa traha na Aruba, cual segun Dr. Maduro ta bisa cu e mester hinca den e ley di 2014, cu por wordo ahusta y esey ta un di e proposicionnan cu minister a bin cun’e. Idea tabata pa den tres luna keda cla, pero pa haci algo na e forma corecto, e ta dura. Pero tin cierto stakeholder cu no ta di acuerdo, cual ta normal cu no tur hende lo ta di acuerdo. Na Aruba no tin niun academico cu por haci esaki. Pero tin cierto discrepancia den esaki.