TEXAS/TAMAULIPAS- E drama di e crisis migratorio Centroamericano a keda plasma ariba un potret. E hayaso dialuna di e curpanan sin vida di Oscar y Valeria Martinez, un homber Salvadoreño y su yiu di 1 aña y 11 luna, cu a muri hoga na costa di e riu Bravo, a sacudi mundo henter. Esaki a trece recuerdonan di loke a pasa cu Aylan, un mucha homber Sirio cu a aparece morto na costanan di Turkia na 2015. E tragedia na e frontera cu ta separa Merca y Mexico ta bin mei mei di un intensificacion di e politica migratorio Mexicano, despues di cu e gobierno di Lopez Obrador a yega na un acuerdo cu e administracion di e Donald Trump. E tata, e mucha y e mama di esaki, cu ta esun cu a bati alarma, a laga El Salvador y a cuminsa e biahe pa Merca pa falta di recursonan economico.
E suceso a tuma luga diadomingo atardi. Ora cu nan a yega Matamoros, Tamaulipas, noord di Mexico, na final di siman pasa, e famia Salvadoreño a haya nan mes na un ciudad colapsa pa migracion. E gananan di yega teritorio Mericano y un lista di espera largo pa wordo atendi pa e Agencia di Aduana y Proteccion Fronteriso di Merca, ta loke a motiva e tata di famia pa aventura su mes den crusa e riu, según un ruman di Martinez a relata. “Hopi ta kere den e teoria di cu si nan yega landra nan lo haya asilo y pa e desesperacion, nan ta tira nan curpa den e riu envez di warda den un station migratorio”, informenan di EFE ta bisa.
“E mama a conta cu casa a drenta awa cu su yiu muhe pa cruza e riu te na Brownsville, Texas y ora cu el a bay bek pa busca e muhe, e mucha a tira su mes den awa. Kisas el a pensa cu tabata trata di un wega, pero el a wordo lastra pa e coriente y tabata bisa nan ‘ayo’. E grito di desesperacion di e muhe a hala atencion di e forsanan di siguridad di Matamoros.
Riba e imagen por wak e mucha den e flanel di su tata y cu’n brasa rond di nek di su tata.
E proceso di repatriacion di e curpanan a cuminsa di parti di e gobierno di El Salvador y e mama y casa di e fayecidonan ta na Matamoros sperando ariba e entrega di e curpanan pa e bolbe bek cu nan pa su pais.