Te ainda SKOA no ta caminda e kier pa loke ta schoolgeld. Segun directora di e fundacion, Josette Daal, un charla anterior ora cu a pasa door di e situacion di schoolgeld, e porcentahe di mayornan cu tabata tin un otro persamento riba e tema aki, ta un porcentahe masha chikito.
SKOA a gana e caso. Schoolgeld pa un scol Catolico ta 175 florin y e mayornan ta cumpliendo cu esaki.
Naturalmente awendia mayornan nan bida ta agita y cu hopi cos di haci, ta manda recordatorio pa cumpli. Pero en general tin cu bisa cu e pagonan ta bayendo bon. Locual cu ta haciendo internamente ta pa e pot di actividad. Esey ta e parti, cu conhuntamente cu e cabesantenan di scol, ta treciendo regla con ta haci’e, organis’e mas miho, etc.
Daal tabata den un reunion di e scolnan di MAVO, y esaki toevalig tabata e topico y tambe na kico tin cu mantene na dje.
Daal a sigui splica cu awor aki e ta keda 175 florin y scol mester wak e ora e con e ta maneha esey. SKOA no tin ningun plan a corto plazo pa esaki. Ta tene cuenta cu e situacion di hopi famia di cas. E cuestion no ta pa haci coy luho, pero tin parti di e maneho di SKOA cu e subsidiegelden cu no tur ora ta yega. Mester di un pot pa por aporta na cosnan cu ta inespera cu ta riba tereno di enseñansa y ta preocupacionnan cu tin.
Den pasado tabata tin e problema cu den fin di siman nan ta horta tubo di awa y e ta sosode den weekend. DOW ta cera pa e oranan ey. SKOA a scoge e opcion e tempo ey pa inverti, cambia y pa e scol habri su dialuna. Si no tin e fondo ey e ta stagna hopi proceso den enseñansa.
SKOA a haci, hunto cu su accountant un investigacion kico ta costa un mucha, un kleuter, un basisschool kind y un mucha cu ta bay un MAVO Catolico. E documento ey SKOA tin y ta warda awor aki pa wak ora cu e proceso ey cuminsa di parti di departamento di enseñansa pa bay sinta hunto y calcula kico e ta.
Lo bin un aumento, segun Daal. Tin hopi factor cu mester tene cuenta cun’e. Ta bay en general kico e mucha ta costa y a base di esey, Gobierno mester tuma un decision. Awor aki ta haya un florin pa cabes. Pero ora cu haci tur e investigacion ey, a pasa door di full e proceso, por ta resulta un mucha ta costa 1.50. E ora ey e 50 cent ey ta bira e extra subsidio riba e costo general.
Daal a splica cu locual cu por mira mundialmente, loke ta drenta den enseñansa ta digitalisacion y esey tin su costo cun’e, cu tin e proyecto na Frere Bonifacius cu ta sublime. E scol ta pone hopi energia den tipo di enseñansa ey. Por mira riba e maestro y muchanan cu ta hopi agradabel. Mundialmente ta mira cu esey e lo bay bira y e tin su reto cun’e. Ta cosnan asina mester papia pa wak den enseñansa na Aruba ki direccion ta bay.