Pa e yeganda di final di 2016 ta ser bisa cu e placa cu Aruba tabata haya di turismo lo a baha pa cual aki a acerca CEO Ronella Tjin Asjoe-Croes pa haya sa kico a pasa cu nos turismo.
E ta sigui splica cu Venezuela ta un mercado sigur cu su fluctuacionnan. Mesun cos cu e ta subi y a pone sigur cu Aruba a beneficia den diferente manera y tambe tabata tin su desbentahanan tambe. Mesun cos cu el a traha positivamente, awor aki e momento a yega, cual no por a premira y locual tabata dificil pa proyecta tambe, cu parti di e fluho aki ta cay completamente for di locual ta e base di turismo.
Ohala cu formulanan mundial di midi cantidad di turismo y midi impacto, por haci posibel cu lo por haci e distincion por ehempel den un mercado di Venezuela cu por conta cu ta bin berdaderamente pa motibonan turistico, versus esunnan cu ta bin pa otro motibonan pa haya acceso na dollar, etc.
Pero ta traha conforme formula di United Nations World Tourism Organization y Venezuela ta wordo conta den su totalidad, den nos cifranan. E impacto di Venezuela ey ta pisa hopi riba cantidad di bishitante, pero tambe riba e ingreso pa medio di turismo. Fuera di esey tin otro factornan e aña aki cu a hunga un rol. Tin e aspecto di un temporada di winter cu a cuminsa cu no hopi friedad, na e parti Noordoost di Merca. Esey a impacta e temporada halto di Aruba y pa Caribe completo. Mirando cu e mercado ey, cu ta uno primordial di Caribe. Tin e aspecto di Zika cu por bisa cu no tin mucho impacto, pero algo inespera cu tambe a bin fuera di tur locual a menciona. E impacto cu e tabata tin pa Aruba tabata cancelacion di diferente grupo. E no ta cantidadnan grandi, pero ta algo pa tene na cuenta. Tambe tin e aspecto di diferente mercado cu tin situacionnan economico cu ta menos faborabel y esey a proyecta caba. Pero no ta contribui ora cu haya un sla di un mercado manera un Venezuela, cu ta sigur representa un caida hopi impactante den cifranan, segun Tjin-Asjoe Croes.