E conferencia aki di International Ocean Science ta hopi importante, pa tur esunnan cu ta sigui noticianan internacional, problemanan di plastic, fossil fuel, problema di oilspill. E coralnan ta 50% morto rond mundo, ta lama ta produci e oxigeno cu nos mester pa biba.
Sr. Ricardo Croes, di RED a sigui bisa cu e animalnan cu ta biba den e boske aki ta consumi e oxigeno caba. Lama tin problema grandi. Un 50% e coralnan ta morto y si bida bou di awa caba, bida bou di tera imposibel por sigui. P’esey e conferencianan aki ta importante pa tur esunnan cu ta biba ariba e planeta aki. No solamente e cientificonan mester ta presente, pero tambe e ministernan, manera drs. Rudy Lampe, minister di Desaroyo Sostenibel y Sr. Croes, lider di RED.
Tabata importante pa Sra. nathaly Standy di Bucuti Beach Resort, duna un splicacion kico Bucuti Beach Resort a bin ta haci desde decadananan pa bin cu e cambionan necesario, pa bringa Global Warming. E.o., stop di uza cierto productonan di plastic. Cambia productonan cu ta wordo uza pa fria e airconan. Y tambe con nan ta pasa cerca nan huespednan, pa informa cu nan ta un resort eco-friendly.
Tur aña ta organisa diving pa piki plastic den awa. Un resort cu ta uza productonan biodegradabel, no cu e intencion di cu e bay awa, pero si esaki pasa, e ta cuminda pa pisca. Pregunta ta cu si Aruba ta bay bou awa, ya cu esaki ta un desaroyo premira cu Global Warming ta bin cun’e, cu e nviel di lama ta bay subi. Ya caba tin islanan cu a disparce, y otronan cu a pidi ayudo e.o. Na Australia pa nan muda, ya cu e isla lo disparce.
Nos mester considera e alarmanan aki serio, mester considera e conferencianan aki serio. E ta asina serio, cu e mester bira parti di educacicon na nos muchanan nan scol, pa nan ta consciente kico nifica bida ariba e planeta aki. Pa ta responsabel pa e siguiente generacion. E unico cos cu den bista di Sr. Croes, e generacion cu ta biba awo, nos tur tin ta e responsabilidad pa bida por continua. Y esaki por wordo realisa solamente si realisa e daño haci caba cu linear economy, cu petroleo. Y cu mester cambia pa un circular economy. Reuza y recicla productonan, crea productonan sano cu no ta dañino, ni ora di crea e producto ni ora di uza e producto. E informacion aki mester bay e scolnan. E pueblo mester wordo educa pa por participa na e cambionan, segun Sr. Croes. Mas aleu, Sr. Croes a bisa cu un conferencia di e caliber aki, tin informacion necesario pa tur parlamentario, pa ora di traha ley, aproba of desaproba leynan, cu tin di haber cu esaki, ta indispensabel. Con ta traha, aproba of desaproba leynan, si no tin e informacion necesario? A haci un peticion pa haya e informacion pasa den e conferencia, pa hay’e den parlamento, ay cu e ta regarda con e pais, e restaurantnan mester move. Un ehempel ta e ley di saco di plastic, di foam. Tur ta leynan cu ta regarda cuido di nos medio ambiente y nos lama, cuido di nos bida ariba mundo.