Tin un discusion andando, despues di cu a pasa e ley den parlamento na 2014, di hobennan studiante cu tin debe cu pais Aruba, cu ta pega y no por keda cla pa traha como dokter na Aruba. Dr. Joaquin van Trigt, presidente di Huisartsen Vereninging Aruba, ta amplia.
Dr. Van Trigt ta forma parti di e comision cu a wordo lanta pa bin cu’n solucion pa e studiantenan, e dokternan cu a studia den region cu aworaki no tin posibilidad pa drenta den e registro Arubiano. Locual cu a dr. van Trigt a skcuha ultimo temponan, e ta haya cu falta un poco informacion completo y tambe cu emocion cu ta hunga un rol , ta un factor di con ta mira otro. HAVA tambe ta di acuerdo cu ta fastioso cu tin un grupo grandi di studiantenan cu no por eherce nan profesion na Aruba.
Parti di e problema ta cu e calidad di cuido ta e calidad halto cu ta exigi ora ta evalua cierto estudionan den region, pero internacional. Aruba door cu e ta chikito, no tin e habliidad ni experticio y den pasado a pidi Hulanda pa haci esaki pa nan. Y e grupo di studiantenan aki, e dokternan den region a studia na cierto universidadnan den region y a pidi Hulanda pa evalua e diplomanan.
Dr, van Trigt a sigui bisa cu Universidad di Costa Rica y cierto universidadnan di Colombia, e rapportnan tabata tin cierto deficiencia, compara cu e estudio. Y loke ta haci ta pone e curiculo banda di otro, y ta comparanan. Tabata mustra cu hopi di e estudionan den region tabata tin cierto deficiencia. Nan no tabata grandi, pero pa por cumpli cu e rekisitonan, Hulanda a conseha pa nan haci un trayecto cortico pa nan cera e buraco den nan evaluacion.
Esey kiermen cu si e organo di acreditacion na Costa Rica bisa cu e universidad ta acredita, esey kiermen cu e dokter por eherce na Aruba. Loke no sa ki nivel dokternan di region tin. Nan lo por traha, bou supervision, pa wak nan nivel.
A yega di tin evaluacion den hospital caminda un di nan a sali negativo completamente. Esey kiermen cu lo implementa un dokter deficiente, pero dr. van Tright ta kere cu lo por habri clinicanan priva, trata pashent na cas, cu e AruBIG, y esaki lo no tin control ariba nan.
Tin clinicanan caminda cu ta paga pa servicionan, cu dokternan Latino. Pero segun dr. van Trigt, esaki ta un situacion no controla. Pa situacionnan asina e funcion di Inspectie der Gezondheid ta importante. Pero HAVA su advies lo ta negativo. Pero nan kier sigui dialogo, nan no ta contra di e studiantenan den region, kier yudanan pa ta un dokter completo.
HAVA ta haya lastima cu e minister ta bisa di tin un consenso, cual no ta berdad. Y e minister a dicidi di implementa e AruBIG, sin mas discusion. Pero e mester di e dokternan den e veld, pa por eherce e ley, segun dr. Joaquin van Trigt, presidente di HAVA.
HAVA a acerca e studiantenan den region na 2013, unda a bisanan cu ta ofrece nan e posibilidad pa haci e evaluacion y pa purba na no completa e buraconan cu ta resta pa ta un “volwaardige arts” y mescos cu tur otor dokter cu a caba na Hulanda, wordo registra den e BIG register. Esey ta duna e studiante e derecho pa practica e funcion, no solamente na Aruba pero tambe na Europa y full Union Europeo. Locual cu dr. van Trigt ta haya lamentabel ta cu e BIG register ta wordo mira como algo malo, pero e ta un garantia cu e studiante a pasa un estudio cu tin cierto nivel y cu ta wordo acredita na un nivel halto internacionalmente. E desventaha ta cu ta papiando di un AruBIG cu no ta igual cu’n BIG register na Hulanda y e ora no tin e posibilidad, cu no ta duna un acreditacion na nivel internacional, pa cual e studiante ta keda pega na Aruba y no por sigui specialisa tampoco.
Bo por tin competentie medico y a base di comunicacion, y tambe den cierto intervencion cu bo tin cu haci, cu e tin cu siña durante su estudio. Y na final e studiante ta haya un diploma cu ta bisa cu e ta califica pa haci cierto trabaonan. Y ora cu bin ripara cu e no tin un curiculo completo, e ora e no ta volwaardig, pero toch e mester tin un stage agrega, traha un toets pa cera e deficiencia den conocemento of dne habilidad di intervencion.
E ora ta bisa cu esun den regio falta cierto cosnan. Esey no kiermen cu un dokter di Hulanda ta miho cu esun den regio, segun dr. Van Trigt. Por tin dokter malo cu ta bin di Hulanda, pero ta bay pa e hecho cu mester por ofrece cierto calidad. Un dokter cu caba su estudio por haci cierto cosnan, dus den su field. E mester p.e. Por cose, duna un diagnostico, distingui entre cierto diagnosticonan. E mester por yuda tambe recupera despues di un malesa.
AruBIG ta drenta manera cu e ta haya ta bon, e ora e studiantenan cu ta drenta e registro Arubiano, ta un ‘basisarts’, esey ta loke mester compronde. Un basisarts no ta un dokter di cas ni specialista. Tin falta di specialista, falta di dunadonan di cuido. Cu basisarts no ta bay kita esaki. Aruba tin falta di specialista. Eherciendo e AruBIG manera cu e ta no ta soluciona e problema di specialista y e lista di espera. E minister tampoco ta conta cosnan manera cu e ta.
Un basisarts por traha bou di supervision, den cierto hospital, pero tambe bou supervision di un specialista. Na EHBO, riba piso, bou di supervision di e dokter cu ta supervisa e afdeling. Un basisarts no ta un dokter cu a specialsia y por traha individualmente y tuma decision den su field. Pa ser specialista mester sigui un specialisation. Pa un huisarts por haci esaki na Aruba mes pa 3 aña.
Pero un AruBIG lo limita e studiantenan. Nan por traha solamente bou supervision y solamente na Aruba. Pa bay specialisa nan lo tin cu busca acreditacion sea na Spaña of Merca. HAVA no ta compronde e meta, kisas kier yuda nos pais, y traha como dokter. Pero e ambicion semper mester ta pa sigui specialisa pa desaroya su mes.
E comsion a wordo instala y na dado momento, despues di shete luna, e minister ta bisa cu e tin un ley cu e lo implementa, pa cual cu HAVA lo mester bin cu conseho. Pero loke e minister kier haci ta nombra e acreditacion na Colombia of Cota Rica mes si e estudio ta bon of no.