Mester bin un plan nacional pa atende hoben cu ta cay den man di husticia pa cual esaki ta un tema cu sigur Stichting Reclassering en Jeugdbescherming kier, pa bin pa busca e problema cu tin na e momentonan aki, mirando cu e casona di crimen entre e hobennan a crece segun Seraida Pemberton.
E ta sigui splica cu den e plan nacional aki, tur hende ta wak den e mesun rumbo y pone schouder bao di otro y traha riba dje. Den pasado hopi biaha a purba di traha hunto, pero una bes cu nan bin y nan bin cu cierto manehonan, no tin continuidad. E ta keda te eynan. Esey ta e cos cu una bes cu bin cu un proposicion na Gobierno of instancianan traha hunto, tin cu carge y sigui traha riba dje.
Si husticia mes traha hunto, eynan caba ta un parti di e solucion. Reclassering ta e parti di husticia cu ta regarda e parti di rersocialisa, ora cu e persona cay cera, e isnta su castigo, e mester wordo resocialisa, e rol ey mester dune improtancia. Cera e hende den KIA y tira e yabi afo, esey no ta e solucion. E tin cu bin bek un dia den comunidad. Si despues di un paar di aña bin bek den comunidad, e comunidad ta desaroya su mes, con bo kier e persona adapta. Comercio, ora cu e persona ta buscando trabao, pasobra e tin un antecedente penal. E ta keda e ora den e mesun circulo. E mester ta un joinventure di tur area, tur gremio, mester sinta hunto y bin cu un plan di maneho hopi mas structura y dirigi riba e problematica aki.
Pemberton a sigui splica cu locual ta den e plan cu lo mester bin, ta cu no unicamente Reclassering, polis y KIA, pero tin directie Sociale Zaken tambe, cu tin cu bay aden. Reclassering ta duna guia na e persona cu a comete e delito. Si ta duna e guia na un hoben, e mayornan tambe mester di guia. Eynan ta caminda cu Directie Sociale Zaken tambe por cay aden den e parti por ta financiero, pa sostene e famia, pero tambe duna guia di famia, duna sosten na e mayornan cu nan yiunan. Esey ta full un holistisch aanpak, cu tur area ta dirigi su mes na un famia.
Na Hulanda bo tin e veiligheidshuizen, na Corsou tambe a introducie, caminda varios instancia ta bay pa un problema y tur hende ta tuma nan responsabilidad y deal cun’e den e situacion problematico. Na Aruba tur hende ta traha tiki los di otro y kier soluciona e problema riba su mes, na luga di join y traha structuralmente, no unicamente un caso, pero bin cu un plan, un maneho, unda cu bo ta tackle e problema den su totalidad.