Tur hende den algun fase den nan bida, a haya nan den un depresion, esey no kiermen cu e ta un problema mental. Dr. Jerehmy Campbell, di e Comision di Gobierno pa duna conseho riba problema salud mental.
E ultimo añanan por a ripara cu hobennan cu tin aworaki, cuminsando for di 9 aña, 10, bin halto cu ya ta mustra cu nan problema mental: agresion, hortamento, bringamento, esey ta forma parti di e actitud anti-social. Loke a ripara duratne e ultimo añanan, ta e uzo di droga. Ora di uza droga e problema mental ta bira pio. Ta haya casonan caminda hoben y mayornan ta uza droga. Y mas pio ainda, actualmente na Aruba, no tin un instituto special pa interna un hoben,
Den un caso di un hoben cu su mayornan ta uza droga, e hoben mester wordo saca di su environment. Pero sak’e pa hib’e na unda? Den papiamento crioyo bo ta papia di un hende cu problema mental ta un hende pa bay PAAZ, e actual RESPALDO.
Pero tin fundacion pa maneho di adiccion di Aruba, cu fuera di tratamento di adiccion, ta haya pashentnan cu tin problema mental y ta uza droga. Esaki ta wordo yama “double trouble”.
Dr. Campell a sigui bisa cu den su 30 aña di trayectoria, e por wak cu e situacion a bira pio. E edad di uzo bou di hobennan, a baha. Ya caba ta haya hobennan di 9 aña ta uza marihuana, esaki ta un caso hopi lamentabel. Mester corda cu e hobennan aki, ta e futuro di mañan y ta e grupo aki mester ‘tackle’ aworaki. Kico ta bay ta e futuro di nos hobennan?
Hopi ta e hendenan na Aruba cu ta sufri di schizophrenia , pero cu no ta wordo trata corectamente na Aruba, pero cu si nan ta keda bou di control medico y un guia, nan por funciona manera cualkier otro persona.
World Health Organisation ta pone cu pa cada 10 mil habitante, mester tin 1 psychiater, mientras cu Aruba tin 4 psychiater pa 120 mil habitante. No por ta asina cu un persona cu pensamento suicida ta haya afspraak despues di 6 luna.
E comunidad di Aruba, antes nan no tabata habri pa problemanan mental. Pero awendia e taboe ta hopi menos, vooral si ta wak yiu ta dal mama, hortamento, bringamento, criminalidad, hopi biaha ta bou di hobennan. Y dr. Campell ta wak esaki como un circulo vicioso cu ta keda crece.