Segun parlamentario Andin Bikker, poco ta ser haci pa e deporte di piscamento di harpoen. E ta sigui splica cu e tema aki, hopi cerca di curason di Bikker. Na fin di dia cu historia di Aruba di nos piscadonan, e personanan aki pa decada tabata campeon mundial den hopi torneo di e deporte aki. Sinembargo, dado momento a bin un ley, un decreto caminda cu a prohibi e deporte aki y a ripara cu e decreto di prohibicion total aki, no ta efectivo. Constantemente si por mira e jaarrapportnan di kustwacht, ta resulta cu mayoria ta dedica hopi atencion na parti infraccion pasobra no obstante cu tin un prohibicion, e deporte aki ta keda stima. Si tin asina tanto crimen cu mester wordo atendi cu n’e na un nivel hopi mas pisa, pakico mester keda inverti esfuersonan y aloca bo recursonan limita cu ta kustwacht, pa sinta parti boet pa personanan, cu door di un prohibicion total, ta haya nan cu nan ta keda eherce e deporte aki.
Bikker mes, a haci un estudio y delegacion di Parlamento a yega di bay na entre otro Saba, na 2014, pa mira con nan ta atende cu e tematica aki, pasobra na Saba y na St. Eustatius bo por sigui practica e deporte aki. A traha un concepto di ley cu e siman aki, of cuminsamento di otro siman ta bay entreg’e pa mande pa Raad van Advies. A purba di busca concenso den parlamento pa por trata e ley aki den tur fraccion, pero e fraccion cu ta sostene Gobierno no a duna un contesta riba esaki. Na final di dia tin mas cu 5000 firmante cu a haci un apelacion na Parlamento pa bin cu un sistema pa haya un vergunning. E percepcion cu ta strobando e grupo aki pa por practica e deporte aki y cu tin un prohibicion total, cu ta caminda cu tin coral nan ta bay tira pisca, cual no ta berdad.
Cualkier persona cu conoce e deporte di berdad, ta caminda cu ta den profundidad y hasta banda di e tankeronan, ta practica e deporte aki. No tin ningun peliger pa loke ta trata coral y nos medio ambiente.
Es mas, si regul’e, ta haya entrada pa Gobierno y na e mesun momento por bin awor aki cu vergunningnan cu ta electronico, cu nan por hasta sambuya cu nan y esaki no ta Bikker a bin cune, pero na Hulanda nan tin tipo di vispasnan aki, cu bo por regul’e na un manera cu na tur momento e regulador por sa unda un piscado ta practicando e deporte aki, segun Bikker.
Un grupo hopi grandi ta keda expresa y di e grupo aki a bin mas cu 5000 firmante cu ta keda haci un apelacion na Parlamento pa e tematica aki, Bikker a splica y esaki tin nan atencion.