Gobierno tras di gobierno, hopi esfuerso a wordo haci pa yega na un nivel, unda cu tur hende ta cumpli cu ley. A opta pa bay bek na e sistema bieu unda cu e color di e plachi di number ta cambia. Minister di Finanza ta amplia ariba e plan di maneho pa cu esaki.
E mandatario a splica cu pa 2019 ta bay bek na e plachi di number, manera antes. Te cu aworakinan, tabata tin un feedback positivo. E pueblo ta prefera di bay bek na e plachi number, ya cu esaki ta haci e control mas visibel. Despues di 2015, a introduci e sticker pero esaki a wordo frauda. Ademas e no ta visibel tampoco. E sistema ey a trece su problema cun’e.
For di basta tempo, for di e gobernacion anterior caba tabata tin algun plan ariba mesa di kico ta e miho sistema pa introduci pa por haci cu e plachi di number. Sea ta bay ariba un otro tipo di nrplaat. Pero den e caso aki, locual cu ta bay ta un otro, compara cu e otro añanan, ta cu esaki ta bay ta reflectivo. E ta di un material, cu ora luz dal ariba dje, e ta bira mas visibel. Pero si e ta asina, cu e sistema di cobransa di plachi di number, pa por tin tur hende ta cumpli cu esaki, tin di e tempo ey caba, tabata tin combersacion sea ta hinca esaki den prijs di accijnze, ariba gasoline. E tempo ey caba, pa cu e sistema aki, tabata tin su pro y su contra. Pero mester bisa cu pa aworaki, a bin cu e plachi den e sentido pa e control por ta mas visibel, pero tambe tin e control administrativo cu ta tuma luga, cual ta algo cu a wordo cambia.
A duna plazo pa paga, pero asina mes ta haya un grupo di hende cu no ta paga, cual ta mas o menos 17 mil plachi di number cu no a paga. Esakinan lo haya un boet na nan adres, di 50% di locual ta e number di auto. Un caminda, segun e mandatario mester cuminsa, pa por haya e fondonan pa hende por cumpli cu e belasting aki.
Ta purba di haci’e na un manera mas facil pa tin control ariba esaki. Pero ainda no ta unda cu mester ta. Tin cierto cambionan cu mester bin acerca. E falta di pago di belasting, ta crea un buraco di e fondonan di e pais. Pa 2020, e ora ta traha pa wak kico otro por haci cu e sistema aki, pa haci’e mas eficiente. E ora ey, p.e. e plachi di number lo cambia, si e ta haya mas feature di siguridad, etc, cu polis por haci uzo di dje. No ta tur cos lo keda cla pa e aña nos dilanti. Pero si a dicidi di cambia e color di e plachi di number, pero di forma reflectivo, pa tin miho visibilidad anochi tambe.
Pa loke ta control, esunnan cu no ta paga ta bay haya un boet di 50%. E ora no tin di confia solamente ariba control di Cuerpo Policial. Pa loke ta e parti di seguro, unda cu e consumidor ta paga solamente pa un luna, y ta cumpra su plachi di number pa full un aña. Y despues di esey, no ta sigura e auto mas. Esaki ta sigur un di e retonan cu cual gobierno ta bezig pa atend’e cun’e. E ta keda un reto cu tin cu atend’e cun’e.
Lo yega un momento caminda cu lo tuma un decision, cu autonan di cierto añanan lo no mester ta mas ariba caminda. Tin hopi otro pais cu a tuma e decision, di laga autonan mas cu 5 aña bieuw, pa saca nan for di circulacion, pa proteha e medio ambiente. pero na Aruba, pa loke ta Medio AMbiente, pero tambe e parti di trafico, y e parti di siguridad, aunke e ta un parti extremo.
Aruba su sistema di keuring, tambe lo mester bin cu cambionan, unda cu por bay cu mas eficiencia, pa asina por haya controla tambe, e parti akinan. E parti di siguridad pa bay pone mas atencion pa por saca autonan di circulacion, cu awendia lo no mester ta mas ariba caminda.
E focus, segun e mandatario, mester ta dirigi ariba e grupo aki. Ta bon pa tin un plan integral,