Paula Nahr, di Nahr Media a anuncia durante un entrevista nan proximo proyecto cu yama “Promesa Falso”. Pero e no tin nada di haber cu politica. Segun Nahr, esaki tabata un oportunidad, ya cu tur hende ta riba social media pa por a capta nan atencion. Nan a seeze the moment. Nan a haya hopi reaccion positivo.
Promesa Falso ta un documentario cu principalmente ta bay preveni traficacion sexual di hende muhe, vooral mucha muhe. Hopi mucha muhe ta bay Hulanda, of otro pais den exterior. E intencion ta pa preveni, mustra e señal y tacticanan cu e traficantenan ta uza pa recluta e mucha muhenan aki cu testimonio real cu lo bay dramatisa manera semper, involucrando e comunidad di Aruba mes. Hopi hende cu no ta actua profesional, pero cu kier contribui cu e causa aki, dunando nan tempo. Awor aki mes a cuminsa cu tayer cu Gloria Bryse pa duna nan e formacion y esaki ta habri un plataforma cu un bes cu nan haya un training y actuacion, nan por coopera cu otro proyectonan.
A ripara cu un di nan setbacknan tabata cu no tabata tin actor cu tabata falta training. Den un dramatisacion di un pelicula, e actornan ta make it or they brake it. Ta hopi contento cu ta hayando e profesionalnan cu ta uniendo hunto cu e produccion y principalmente e idea, esunnan cu a motiva pa cuminsa cu e proyecto aki, ta Kiwanis Young Professionals. Nan a acerca Switch Foundation y Nahr Media, cual ta compania di Paula Narh, cu ta socialmente conciente, pa por a haci esaki pa medio di Switch Foundation cu diferente partner.
Nahr ta sigui splica cu traficacion humano ta sosode. Tur parti di mundo. Pero e ta un fenomeno hopi silencioso. E ta un sorpresa cu na Aruba hende homber ta esunnan cu mas ta wordo explota, mas cu hende muhe den e campo sexual. Esey ta e investigacion y e palabranan di Jeanette Richardson como coordinadora nacional encarga di tur e casonan di traficacion di hende.
Normalmente nos tur ta mira película, manera Taken. Tur hende ta kere cu traficacion humano ta sosode door di un rapto. Bo tabata riba caya, nan a garabo hincabo den un van, b’a bay. E ta sosode di un manera hopi mas sutil, mas seductor, via un tactica cu nan ta uza cu ta e grooming process. Grooming process, cu ta un hende homber cu ta letterlijk bira bo amigo, e ta wak bo necesidad of bo soño y e ta provecha di e vulnerabilidad eynan, dunando bo un promesa falso. Un ser humano, ora e ta den necesidad, e ta kere. E documentario ta bay mura e red flagsnan pa evita mas victima sigui cay. No solamente na Aruba, pero afo. Tur dos mucha muhe ta bay Hulanda, hopi ta bay Merca, hopi ta bay cu vakantie. E por ta via internet mes. Un guy cu ta cuminsa combersa cubo, e ta bin papia cu bo famia, e ta bin conoce bo famia.
E testimonio cu e documental ta ilustra ta di un mucha muhe studia, caracter fuerte, di principio y toch el a bira victima. Esaki ta locual cu lo bay mustra den e documentario. Ta bay dramatisa su storia y pa mustra cu tur hende ta un target, sin descriminacion di nan sexo, nan nacionalidad, nan status socio economico. Tur hende cu haya nan mes den necesidad, por bira victima facilmente y esaki ta bezig ta wak’e awor aki rond cu tur e gueranan, cu tur e problemanan politico cu tin. Ora un ser humano ta den un situacion emocional vulnerabel, bo por cay pa hopi cos.
Den e documental akinan tin algun storia local. E intencion ta pa e documental aki bay na tur scol di Aruba. Djey e trabao mes ta cuminsa pa distribui den full Caribe y Latino America. Den e storianan cu tin cu a logra scapa, ningun hende a informa nan. Ningun hende a bisa nan kico ta e red flags, ningun hende a contanan di e promesa falso. Esey ta e speransa, pa preveni pa mas victima sigui cay y pa esnan cu ta victima, pa nan tin e durf, curashi, pa nan por papia, busca ayudo, pasobra hopi di nan tin berguensa.
Paula Nahr a haya e investigacion di Jeannette Richardson, di e Taskforce di Cuerpo Policial. E ta un di e partnernan cu ta kere den e proyecto aki.
Nan kier concientiza y splica en general kico ta traficacion humano. E intencin principalmente ta pa mustra con facil e mucha muhe cu bo no ta kere, pasobra e no ta tipico caso di un mucha muhe cu no ta educa, cu ta pober of di un pais pober. Esaki ta full otro caso apart y con e a bira victima y cu e ta sosode. Hulanda ta yena cu e traficantenan aki.
E documentario aki ta tumando su lunanan pa produci door cu nan ta haciend’e mas tanto cu presupuesto limita y oranan voluntario. Tur siman nan ta duna ora. Awor aki mes nan ta dunando tayer , dunando training na tur esnan cu kier actua. E ta bayendo hopi bon. Full October, tur e fin di simannan, lo bay tin filming days. November ta bay ta editing month. December ta animations, final editing. Januari ta bin bek pa revisa e product y ta lanz’e medio Januari.
Actualmente e presupuesto ta limita, manera ya indica, pa nan por busca locual cu un pelicula ta exigi, pasobra no tin esey. Awor aki mes cu nan ta desaroyando y cu nan a lanta nan teaser campaign, pa cuminsa lanta e interes di e topico y hopi reacción positivo. Awor aki ta bay desaroya full un proyecto cu ta bay dura 12 siman cu 12 hende ehemplar di comunidad cu ta bay representa e prevension aki, cu kier proteha nos hende muhe nan. Cu kier proteha nos mucha muhenan. Esaki ta bay ta un oportunidad pa partnernan bira e representantenan cu ta contribui cu e proyecto aki.