E problematica gang, cu segun calculonan tin entre 1500 pa 2000 persona cu ta forma parti di un of otro gang. Esaki sigur tin atencion di Cuerpo Policial. Sr. Lito Lacle, vocero policial, ta amplia.
Aruba tin paisanonan cu a haci un estudio di esaki. Si ta papia na Aruba, tin mas o menos 32 gang, segun e estudio y entre 1500 pa 2000 mucha den gang. Muchanan di 8 pa 9 aña ya caba a cuminsa cana cu gang. Y cu 10 aña caba nan a tene arma den nan man y ya caba a bay over na tira e arma. Cu arma ta papia di tanto arma blanco y e arma di candela. Esaki ta basa ariba estudionan haci.
Tin como 6 pa 7 estudio haci di con pa handle e problema di gang. Tin esun di Sra. Helen van der Wal, cu ta un di esun di mas interesante. Su afstudeerscriptie “Jeudigen in Aruba: hoe worden ze niet delincuent”. Den e scriptie e ta breakdown kico ta pasando den nos cultura di aruba, kico ta pasando cu muchanan ta bay den e direccion aki. E ta comparti esaki den 5 factor hopi importante: 1. e famia, 2. e scol, 3. amigonan, 4. tempo liber y por ultimo kico gobernantenan of Aruba ta haci cu e tempo liber aki. Ora cu toca e tema aki, tumando ehempel di Iceland como pais den Copa Mundial, un pais di 335 mil habitante. Den aña 1992, ora a haci nan prome estudio, a riapra cu e uzo di alcohol y droga bou di e hubentud tabata alarmante. Ora cu a ripara esaki, a bay over na haci cierto proyectonan. Pero awendia na Iceland, cada scol tin un cancha di futbol. Cada scol ta dedica na arte. Casi a obliga e hubentud pa ta bezig 3 pa 4 biaha pa siman. Esaki a resulta cu e uzo, humamento di sigaria bou di e hubentud, casi ta nihil. Criminalidad a baha por completo.
E ta un proyecto cu a dura mas o menos, 25 aña por a wak e resultadonan. Hasta e nivel di futbol a hisa. Gobierno di e pais aki a dicidi cu e sportleraar ta wordo certifica pa FIFA cu di tal manera e ta duna sport di calidad. Mescos cu arte, musica y deporte. Consecuentemente e criminalidad a baha.
Cientificamente proba, un di e motibonan di aumento di criminalidad ta cu no tin actividadnan mas pa nos hubentud. Niun gobierno no ta dunando atencion na e centronan di bario. No ta facil pa ta un boluntario como dirigente y como coach, pa bo take care di e muchanan. Pio ainda, si wak bon, tin hopi factor ta hunga un rol.
CBS a saca un comunicado importante, unda ta papia di e salario minimo cu’n famia di cuater por biba di dje, cu ta 4.457 florin. Pa un hende so biba ta 2.122 florin. Pa haya boluntario pa traha den un organisacion den deporte, e boluntario mester pensa prome den su famia. Y deporte ta bin na di dos luga. Ta importante pa tur stakeholder sinta na mesa y trece solucion pa cu nos hubentud. Solucion pa e hubentud pa den su tempo liber. Despues di esey ta bay piki e frutanan. Aworaki, prevencion no ta cifra. Gobernantenan ta pensa ariba e parti represivo, caminda cu den cifranan, si preveni, esey kiermen cu no tin cifra pa traha cun’e na final di cuenta pa cu campaña. Eynan ta unda cu mester bay dedica. Sea consciente cu e parti di prevencion ta hopi importante.
Mester zorg pa e famia ta bon estableci, e ta lanta e mucha y e ta bay tin tempo pe. E scolnan mester zorg cu nan ta bon hinca den otro. E scol mester tin e debido atencion pa cu e alumno. Aworaki, e muchanan cu ta keda sinta, y esaki ta un di esunnan mas halto den Caribe. Yen di factor cu ta hunga un rol.
Awendia ambos mayor ta traha, y e rolemodel di e mucha ta bira esun cu ta ariba caya. Circumstancia ta pone cu e mayornan mester traha pa sobrevivi. Un di e factornan cu ta mas importante, ta e falta di e amor y si nan no tin’e, nan ta bay busk’e den e ‘brotherhood’ di e gang, segun Sr. Lito Lacle, vocero di Cuerpo Policial.