Dialuna Corte di Apelacion a trata e caso contra di e homber Gabriel Martin, padrastro di Rishandroh y Eugene, kende den Corte di Prome Instancia a wordo haya culpabel y sentencia pa e caso conoci como Speeltuin. E caso ariba su mes a cumisna laat, mirando cu e vuelo den cual e tres huesnan tabata abordo, lo a conoce retraso.
Den e caso aki, ta e padrastro ta esun cu a apela su sentencia. E no tabata di acuerdo cu su sentencia y p’esey a apela esaki.
CASO
Tabata na juli di 2018 cu Corte den Prome Instancia a sentencia e padrastro di e dos criaturanan Rishandroh Anastacia y Eugene Frans na 15 aña di castigo incondicional di prizon, combina cu TBS (Ter Beschikking). Esaki lo bira obligatorio unabes cu e detenido sinta 10 aña di su sentencia. Contrario na aña pasa, caminda cu Martin a opta pa no ta presente den corte y a informa esaki tambe.
E padrastro Martin a wordo acusa di homicidio (doodslag) y maltrato severo y sistematico di e criaturanan Rishandroh y Eugene. Ademas, Martin tabata wordo acusa di tabata maltrata su pareha Risheila Frans, mama di Rishandroh y Eugene, como tambe e hecho cu el a dera e curpa di Eugene, den un mondi na Savaneta. Ministerio Publico na final a conclui cu tur e acusacionnan a wordo proba y a exigi un castigo di prison di 15 aña y e medida di TBS.
HALA ATENCION
Remarcabel durante tratamento di e caso tabata cu e padrastro Gabriel M. no tabata mucho cooperativo. Hues tabata haci’e preguntantan, cual sea e no tabata contesta of e tabata gewoon haci un mueca of hisa su schouder. Esaki ta sigui pa un rato, te ora cu dado momento hues a hala su atencion, caminda cu e hues a bis’e cu ta e a apela su sentencia. Hues a puntr’e tambe, e pakico el a apela su sentencia, si e no ta mustrando mucho interes den tratamento di su caso.
Ariba esaki, Gabriel M. a bisa cu e kier haya yudansa, y e ta sinti cu e no ta hayando esaki.
Riba e ponencia aki, hues a mustr’e cu e mester ta mas cooperativo pa cu e caso. Despues di esaki, e caso a sigui cu tur trankilidad.
CONTACTO
Tambe hues a puntra Gabriel M. con a bay cu su yiu homber, Anthony (fruto di su relacion cu Risheila). A sali na cla cu e no tin contacto algun cu su yiu, e no sa con a sigui cun’e. E criatura actualmente ta den Casa Cuna.
Si Gabriel M. a bisa cu e tin contacto telefonico cu su mama y leu a leu cu su tata. Segun M., tur cos a bin abao ora cu su mama a regresa bek Hulanda. El a keda su so atras, unda cu e mester a fungi como cabes di cas, tata di su yiu y tambe fungi como tata di e yiunan di Rishella F. como tambe e ruman mas chikito di Rishella, cu tabata biba cu nan.
TESTIGONAN
Varios tabata e testigonan cu ta declara na OM cu Gabriel M. tabata sali bay laga e criaturanan nan so den cas. E tabata bisa cu eseynan no ta su yiu, y cu e no mester sali cu nan. E tabata sali cu su yiu so. Y e otronan, Rishandroh, Eugene y ruman di Rishella F. tabata keda nan so na cas, te ora cu e mama/ruman yega cas laat den atardi.
EVALUACION
Huez tambe mester a considera cu den e caso aki mester a busca pa yega na un balansa riba e sufrimento cu e victimanan y famianan di un banda y di otro banda, evita cu un caso asina ta ripiti, pa cual mester provee e seguridad pa e comunidad.
APELACION
E sospechoso segun hues, a wordo trata pa tanto un psikiatra como un psicologo. Ambos a yega na e conclusion cu e sospechoso ta sufri di trastorno di personalidad, cu caracteristico cla di un psicopata. Tambe e sospechoso ta sufri di un leve caso di no por wordo teni responsabel pa su actonan. Pues debi na su estado mental, e no por wordo teni responsabel pa su actonan. “En caso e no haya e tratamento necesario, chens pa aumento di recidivismo lo aumenta” huez a sigui bisa. Den pasado a keda proba cu e sospechoso no kier tuma tratamento asina lihe. Ora cu hues a puntr’e dicon e no a busca ayudo na Reclassering, el a contesta cu pasobra cu e ta haya cu niun hende ta skuch’e. Pa e tratamento tin chens pa logra, esaki mester ta uno di duracion largo. P’esey a impone un castigo combina cu TBS. Y p’esey, mirando tur lo anterior, hues a bisa di no por solamente impone un castigo di prizon, sino cu tin cu combin’e cu e tratamento TBS obligatorio. A bisa tambe cu mirando e circunstancia, no a maxima e medida di TBS. E castigo di prizon ta evalua basa riba e circunstancianan presenta den corte, y tur e echonan confirma y trata.
TBS
A mustra tambe cu aworaki na Aruba no tin un clinica TBS. E ubicacion den un clinica asina di e acusado, ta bin na ordo despues di cu e acusado a sinta 2/3 parti di su castigo di prizon, pues mas tempran cu esaki por sosode, ta despues di 10 aña. Ta haciendo investigacion pa por habri un clinica semehante na Corsou, pa convictonan di Aruba, Bonaire, St Maarten, Saba y Statia. En caso cu e clinica aki no materialisa pa e tempo ey, OM tin cu evalua pa transferi e acusado pa un clinica TBS na Hulanda. E derecho penal di Aruba ta permiti esey segun hues. Pa laga e sospechoso bolbe den comunidad sin un tratamento obligatorio, hues ta considera algo inaceptabel.