Minister di Infrastructura y Medio Ambiente Otmar Oduber tabatin un reunion cu LEBO vastgoed unda cu a sinta cu e director general Ronald van Teeffelen y sr. Henk van Teeffelen. LEBO ta un compania na Hulanda cu varios aña di existencia, nan a incia for di 1933 y nan ta specialisa den e aspecto di crea coherencia den barionan (cohesie). Pa locual cu ta encera nan actividadnan principal, nan ta un cooperacion di vivienda pero tambe ta eherce e aspecto di construccion cu lasonan estrecho cu Gemeente Amsterdam.
Importante pa crea bon mescla di gruponan den barionan
Puntonan cu e cooperacion di vivienda a trece dilanti ta, cu e ta sumamente importante pa ora ta construi barionanan pa pensa riba un bon mix, manera casnan social, casnan pa metanan special y casnan cu catergoria comercial. Algo cu a wordo comparti ta cu tin algun barionan cu ta wordo parti den 40 cas social, 40 casnan pa grupo meta special y 20 cas priva, pa di e forma aki tin un mix cu ta rendabel y alabes ta contribui na bienestar d alguncgruponan cu tin menos acceso na cas.
Algo cu a resalta den e combersacionnan ta e dedicacion di ambos director pa inverti den e aspecto social por medio di entre otro deporte. Deporte ta wordo mira como un factor cu ta conecta hendenan den bario. Nan a papia di e programanan cu nan tin y nan cooperacion como un di e patrocinadornan di mas grandi pa locual ta un grupo di futbolista local. Nan ta uza e gruponan aki tambe pa asina crea conexion den bario y stimula hobennan cu tin un comienso dificil den bida y cu tin situacion personal un tiki instabil pa asina nan tambe participa den varios programanan deortivo, cultural y educativo cu nan tin. Tambe LEBO ta traha estrechamente cu scolnan local pa asina sigui stimula/crea e parti di coherencia den e bario.
Mester menciona cu nan forma di eherce nan actividadnan y nan compania ta basa riba tres pilar:
(1)E beneficio economico, (2)E aspecto social, (3) Como tambe e aspecto medio ambiental
Considerando e tres pilarnan aki, na tur momento cu nan cumpra nan materialnan di construccion nan ta purba di tene na cuenta e medio ambiente y cumpra materialnan cu ta contribui na un desaroyo duradero. Cada persona, comerciante y grupo cu ta interesa den desaroyo di vivienda na Aruba tin esaki tambe como un structura cu lo por adapta den esey.
E reunion aki tabata entre Minister y e delegacion cu ta consisti di miembronan di FCCA y miembronan di Stichting Fondo Nacional di Garantia pa Vivienda (FNGV). E reunion tabata sumamente ameno y e diferente partners tabatin oportunidad pa intercambia informacion sumamente cardinal y comparti experciencia di proyectonan di vivienda, pa wak kico ta e mihor strategianan. Maske cu tin hopi diferencia entre Aruba y Hulanda, a mira varios puntonan similar pa locual ta un acercamento integral.
Pa locual ta e grupo di personanan cu no ta cualifica pa un vivienda social pero tampoco tin e capacidad pa yega na viviendanan mas caro, pues pa crea vivienda adecua pa e grupo aki, a wordo menciona cu esaki tambe ta un reto na Hulanda, pa cual tin basta atencion pa esaki. Un otro aspecto cu a wordo menciona ta e importancia di tin puntonan di sosten (steunpunten) den bario por medio di polis di bario pa supervision den bario y pa percura pa e aspecto di por biba ameno cu otro ta wordo salvaguardia. Den esaki e control como tambe sancion (si mester) ta sumamente importante.
Por conclui cu henter e proceso ta bay di un planificion extenso, colaboracion integral y un balansa pa locual cu ta e metanan.