Segun director di Wit Gele Kruis, Gino Goeloe mester bin cu un plan pa hinca mas placa den campaña pa scol pa asina por educa nos muchanan mas riba e tema di salud.
E ta sigui splica cu sa cu cinco aña pasa a cuminsa cu 5 pilot pa gezonde scholen y cu minister Hooyboer y Schwengle tabata bezig cun’e pa ampli’e. Eynan tin cu hinca nos energia y placa. Den nos muchanan, na scol basico, unda cu e programa aki ya a duna su fruto caba. Wit Gele Kruis ta para pa sigui amplia e programanan aki.
Esaki pasobra a ripara caba un cambio den actitud di e muchanan cu ta bay cu educacion cas. Aki ta haya cu e mucha ta wordo educa y e ta educa e mayornan tambe. E ora ta keda na e mayor, en berdad, pasobra si e mayor no tin manera pa yega na e cuminda saludabel, e ora ey e mayor ta kies mas pa un fastfood cu ta barata y ta yena e barica di e yiu. Tin dos cos eynan. Tin cu pak aan e problema aki na scol basico, unda cu ta educa muchanan y tin cu pak aan e problema na e mayornan, unda e plataforma nacional ta trahando, hunto cu ‘Wit Gele Kruis y tur e partnernan eyfo, pa educa mayornan cu nan tambe tin cu cuminsa biba e bida saludabel, pa nan mes y pa nan yiunan.
Goeloe a sigui comenta cu e yiunnan no sa bin cu nada pa bay scol cun’e. Mayornan ta bahanan na un luga, cumpra un pastechi, cumpra un croket, un softdrink y bisa e yiu bay scol cun’e. Esey tambe ta e parti unda cu tin cu pone mas enfasis riba e mayor pa tuma e tempo, traha un pan mainta tempran, saludabel, cumpra un juice cu menos sucu posibel y laga e yiu bay cu un cuminda saludabel scol. Sa cu na e scolnan saludabel, e cinco pilotnan, sa cu tur cos cu tin hopi sucu, hopi vet, no ta aceptabel na e scol. Cu nan ta wak e parti ora un mucha haci aña, no mag di trece bolo, no mag di trece refresco. E mester trece algo saludabel. Fruta, unda cu e muchanan por haya esakinan, pa nan celebra e aña di e mucha, na e scol saludabel, segun Gino Goeloe.
E tema di bay scol no mester keda na un edad so. Si no bay tur scol cu ta e base pa por yega na e casnan pa asina mayornan tambe bira conciente, segun Goeloe.
E maestronan tin cu wordo educa, el a splica. E ora ey di parti di Wit Gele Kruis, hunto cu e plataforma nacional di salud, ta bay educa e mayornan, locual cu ta pasando. Sigur mester bin mas programa tambe na television, audiovisual pa mas mayor y pa e muchanan tambe wak e consecuencianan cu por tin cu presion halto.
Hopi biaha tin hende ta bay nan dokter di cas y nan ta haya pildo di presion, pero nan ta tuma e pildo un of dos dia y despues nan no ta bebe e pildo mas, pasobra e ta haci nan malo. E ora tambe por tin consecuencia cu e persona ey por haya un ataca di curason, of un atake celebral. Esey ta cosnan cu tin cu keda wak. Un cos si tin cu bisa cu awor aki cu tin praktijkondersteunersnan na dokternan di cas, cu e parti cronico aki tambe ta wordo midi. Midi pa e parti di presion, ta mira e sucu, ta wak e colesterol y ta guia e pashent pa biba un bida saludabel. Un biaha mas ta keda den man di e persona pa haci cambio den su bida pa futuro, Goeloe a termina.