Despues cu FTA y FCCA no por yega na otro pa un CAO nobo FCCA a dicidi di haci un votacion den e trahadonan pa wak si nan kier berdad un CAO nobo pa cual di parti FTA no a keda contento cu e forma con FCCA a haci esaki pa cual mediador Sr. Anselmo Pontilius a splica cu e votacion aki interno den FCCA no tin validez.
Den e caso di FCCA, FTA a manda un nota pa mediado di gobierno y nan ta pendiente pa coordina pa invita tur dos partido na mesa, dus FCCA y FTA. Tin un disputa pa motibo cu no tin un contracto colectivo firma entre e partidonan. E trahadonan tin un posicion huridico regla ariba papel.
Gerencia a tene un consulta siman pasa, mei mei di e trahadonan, pero esaki ta duda cu e lo por tin un base legal. Si tene un consulta, manera un referendum door cu ley ta duna mediado di gobierno pa haci esey. Loke un dunado di trabao haci, no ta regla nunca den ley. Por tene consulta pa haya opinion, pero e no ta mara ningun partido na ningun base legal. Ley ta hopi cla ariba esaki.
Sindicato cu trahadonan por dicidi cualkier momento pa pidi un referendum y esaki por tuma luga si e sindicato por cumpli cu e rekisitonan di referendum. Si un referendum mester tuma luga y e sindicato cumpli cu rekisitonan, e ora referendum lo tuma luga. Y resultado di e referendum ta esun cu ta conta.
Trahadonan di FCCA ta miembro pa hopi aña caba di FTA. Ningun dunado di trabao mester tin temor ariba e parti aki. E ta un derecho constitucional. Na momento cu un CAO ta regla, na Aruba of ex- Antiyas hopi añanan atras tabata tin un ley cu ta regla esaki, cu ta splica tur e detayenan di e contacto colectivo, kico mester tene cuenta cun’e. Tur esaki ta regla via un Landsverordering.
E dunado di trabao mester respeta e derecho di e trahado cu a bisa cu e kier un organisacion di trahadonan negocia su condicionnan di trabao. Esaki mara na un solo contracto colectivo.