Tin un cifra ta bisa cu tin un desempleo grandi na Aruba pa cual esaki ta 7.7 %. Sr. Jason Lejuez di Departamento di Labor ta splica.
E indicado mas grandi cu nan ta pidi pe ta e cifra di desempleo y loke nan a midi, na 2016 tabata 7.7% di desempleo. Esey no kiermen cu 7.7% di e poblacion di 15 aña bay ariba ta desemplea. E kiermen cu di e forsa laboral cu ta consisti di esunnan cu ta trahando y esunnan cu ta desemplea, e grupo ey hunto, 7.7% ta desemplea. Pa bo ta desemplea, segun deficionnan internacional, y loke Departamento di Labor ta haci ta di reproduci un manera pa haci un investigacion, segun e liña di maneho internacional cu ta wordo prescribi pa e International Labor Organisation, unda cu tur pais na mundo afilia, ta purba di haci nan investigacion, pa cu e mercado laboral, siguiendo cierto liñanan di maneho.
Por ehempel, un persona cu ta desemplea e mester cumpli cu tres criteria: 1. e mester ta sin trabao; 2. bo mester ta activamente buscando trabao; 3. y bo mester ta available pa traha si tin trabao disponibel p’abo. Esey ta un di e indicadonan cu nan ta saca afo, pero tambe tin hopi mas. Tin e participacion, e grado di participacion, tin tambe e porcentahe di esunnan cu ta trahando, compara cu e populacion di 15 aña bay ariba y tin tambe diferente otronan, manera youth unemployment. Por desegrega esakinan a base di sexo, edad. Segun Sr. Lejuez, e ta un investigacion ta basta grandi. Loke nan kier e aña aki ta pa nan yega na 2 mil adres pa nan entrevista. Y nan ta calcula cu ta bay mas o menos 4500 persona di 15 aña bay ariba, cu Labor lo tin dato di nan, y cu e datonan aki, nan ta bay produci e estadisticanan pa cu Aruba.
CON A YEGA NA CIFRANAN
Sr. Lejuez a splica cu a base di e investigacion cu nan ta haci, nan ta haci un ‘ophoging’ a base di e datonan cu nan haya, basa ariba e edad di 15 aña bay ariba, cual ta e working population, ta purbando di categorisanan den tres grupo: of bo ta trahando, of bo ta desemplea of bo ta inactivo.
Bo forsa laboral ta esun cu ta trahando y esunnan cu ta desemplea. Awel, di e forsa laboral aki, 7.7% ta desemplea. Compara cu añanan anterior, unda cu a cuminsa midi esaki na 2012 y CBS tambe tabata haci’e y awo ta haci’e den cooperacion estrecho cu nan partnernan, cual ta CBS, Banco Central. Y loke a midi na 2011 te cu aworaki, na 2011 tabata 8.9%, na 2012 e tabata 9.6% (tempo cu Valero a cera), despues el a bira 7.6% na 2013, 7.5% na 2014, 7.3 % na 2015 y 2016 e tabata 7.7%.
E ultimo añanan e tabata mas cu 7 pero menos cu 8, segun Sr. Jason Lejuez.
E encuesta ta statisticamente responsabel pa loke nan ta bay haci, caminda cu lo bay haci e encuesta den 2 mil adres. Si bo kier echt haya sa full full detaya, lo mester haci un censo. Y esaki ta costa hopi placa. Y p’esey paisnan na mundo a dicidi di uza esaki pa di un manera toch, ta costa bo menos pero toch di un manera ta garantisa statisticamente cu e ta representabel y di e manera ey, toch por bin cu cifranan pa cu e mercado laboral. E informacion ta busca, pero ta hopi placa tambe.
Departamento di Labor, for di ora cu a cuminsa, vooral e ultimo añanan ta trahando hopi estrecho cu CBS y Banco Central y asina tin e toolnan necesario pa haci esaki.
Pa a haci e prueba, nan ta wordo yuda door di CBS ya cu nan tin tur e datonan, y a base di esey, di manera arbitrario, tin mesun chance pa wordo scogi. Nan a kies un sample di 2 mil adres pa asina yega na bishitanan, segun Sr. Jason Lejuez, di Departamento di Labor.