E aña aki Aruba ta anfitrion di e Visawerk Conferentie, cual ta un conferencia unda cu Caribe Hulandes y Hulanda lo bin hunto unda cu lo purba di yega na un harmonisacion di e reglanan pa ora di aplica pa Visa. Sr. Gerald Fingal, director di IASA ta splica mas.
For di 2010 esaki ta tumando luga anualmente y cada biaha e ta bay na un otro partner den Reino. Dos aña pasa nan a bay Republica Dominicana pa wak con e RSO ta ayanan y aña pasa nan a bay Washington na e embahada. Pero e meta ta cu ta papia topiconan di mutuo interes cu tin di haber cu peticionnan di visa, y relata cu esaki ta papia tambe ariba temanan di importancia manera control di frontera, trafico di personanan. Dus temanan cu ta importante pero mas enfoca ariba personanan cu ta rekeri di un visa. P.e. tambe den e conferencianan aki ta papia con ta suavisa cierto cosnan, manera p.e. personanan di Jamaica, Haiti, India, China, Bolivia cu tin un suavisacion harpa nan, cu nan tin un multiple entry USA visa, cu ta cosnan cu ta discuti durante e Visawerk Conferentie. Tur aña ta bin exigencia y cambionan cu hunto ta bin discutinan y pa bin cu’n harmonisacion di e rekisitonan di visa.
Ta purba di yega mas leu posibel pa harmonisa esaki. Pero claro, cada pais tin su caracteristicanan individual, pero ta purbando di bin cu’n solo sistema harmonisa. P.e. personanan di Jamaica mester di un visa pa drenta Aruba, pero no pa Corsou. Tin cosnan chikito, pero meta ta pa yega na un solo sistema harmonisa, unda cu e persona trahando cu visa na e embahada tin un norma standardisa, cu no ta varia, segun Sr. Gerald Vingal, director di IASA.