Dia 28 di juli binidero, Wit Gele Kruis lo cumpli 60 aña. Pero di awo caba nan kier yega cerca di pueblo, pa pueblo haya sa ken ta Wit Gele Kruis. Sr. Gino Goeloe, director di Wit Gele Kruis ta amplia.
Wit Gele Kruis tin hopi historia. El a wordo funda door di soeur- y pastoornan catolico na Hulanda, na 1930. E meta di Wit Gele Kruis tabata pa cuida hende pober, malo. Esaki ta loke te dia di awa Wit Gele Kruis ta haci. Nan ta cuida e baby, grandi y adultonan. P’esey, mester bisa cu danki na tur e soeurnan, tur e verpleegkundigenan, tur e dokternan cu awendia ta pensionado, ta danki na nan, cu awe Wit Gele Kruis ta asina leu.
Den e añanan, Wit Gele Kruis a crece, bira mas grandi. Y p’esey, tambe por wak cu e salud di nos comunidad toch, mester bisa, no ta e manera cu Wit Gele Kruis a desea. A haya rapportnan unda ta sigura cu Aruba ta uza 500 miyon florin pa aña na salud. Esaki ta hopi halto pa un isla chikito di 110 pa 120 habitante. Aruba ta e di tres pais mas caro na mundo, den e parti di seguro. Y esey, e ta basta concerni. Wit Gele Kruis semper a cuida e babynan, for di e vacuna cu ta duna e babynan, te na e cuido di nos ancianonan. E cuido di kraamzorg, tambe tin e parti di mayor firme. Y tambe ‘tienermoeder’.
Mas aleu, Sr. Goeloe a sigui bisa, cu e como director, ta haya cu toch si ta preocupa pa e salud. Y p’esey nan kier bisa Aruba, cu tin cu haci algo ariba esey. Ta wak hopi hende ta moviendo na Aruba, canando tur caminda. Pero tin cu haci algo mas cu esey. Y door di esaki, a bin cu e idea di cu lo bin cu’n programa di esey tambe, pa enbes di bisa pasa un dushi dia, of un bon dia, kier bin cu e slogan di pasa un dia saludabel, of pasa un dushi dia saludabel. Esey lo accentua e salud. Y e ora, e ciudadano, por sinti cu e ta haya e empuhe pa sigui move. Tambe tur instancianan cu ta haci programa di salud, manera cushina, of otro programanan cu ta pone hende move, ta danki na nan, cu ta sigui pone enfasis pa e comunidad sigui move y bira mas saludabel, p’asina tin un bida salud. Esey ta algo cu Wit Gele Kruis ta kere y ta enfatisa ariba e parti eynan. Ta bay tin mas programanan cu ta bay pasa na television binidero. Pero ta bay tin programanan na television di Wit Gele Kruis ariba salud, parti di historia, na radio tambe.
Esaki ta e comienso di e celebracion di 60 aña sirbiendo e comunidad di Aruba.
Sr. Goeloe ta haya cu gobierno mester inverti mas den prevencion. Si wak e rapportnan, di e 500 miyon aki, ta 3% ta bay den prevencion. Un 50% ta bay den e seccion curativo. Wit Gele Kruis ta boga pa mas placa den e parti di prevencion. Educa nos muchanan na scol, educa e mcuhanan cu programanan na television. Bin cu programanan di cushina, prepara cuminda, movecion. Cosnan cu ta hiba nos comunidad pa biba un bida saludabel, segun Sr. Goeloe. Eynan e accento mestr ta pa hinca mas placa den prevencion. No mester laga solamente e parti curativo, pero tambe e parti di prevencion pero den cuido. Por wak tambe cu falta di mas placa den e parti pa nos grandinan.
Mester bin un manera, pa subsidia loke ta saludabel. Fruta cu berdura mester wordo subsidia, cu e ta bira mas barata pa cumpra. Y esaki ta bin dilanti cada biaha. Fruta cu berdura ta keda caro. Appel y apelsina, cumindanan saludabel, ta caro. Y esaki cu no tin belasting ariba fruta cu berdura, toch e ta keda caro. Y esaki ta debi na falta di control, mirando cu no tin accijnzs ariba dje, lo mester bin cu’n control e dicon e patia ta costa 10 florin, e bacoba, dus, dicon furta of berdura ta asina caro. Hustamente lo saludabel ta caro. Y esaki ta loke mester bay pone mas enfasis ariba dje, mas control pa e ciudadano por biba un bida mas saludabel, segun Sr. Gino Goeloe, director di Wit Gele Kruis.