Tin un total di 5 sindicato a uni riba algun desaroyo cu ta pasando pa trahadonan di Gobierno cu a baha cu pensioen segun Eduard Maduro di SADA. E ta splica cu a convoca, conhuntamente cu sindicatonan TOPA, SPA, SADA, SCCA y SIMBA, un rueda di prensa pa informa comunidad y primordialmente informa tur e ambtenaarnan activo y tur esnan cu a baha cu pensioen y lo bay baha cu pensioen despues di 1 di Januari 2015. Ta asina cu e aña aki a habri caminda cu TOPA a acerca sindicatonan cu ta representa ambtenaarnan, mirando cu a cay den nan man un documento, unda cu Gobierno, riba dia 24
di November 2015, a tuma un decision den ministerraad, pa asina stop pago di bashipremie y gelijkbedrag, na tur ambtenaar cu a baha cu pensioen desde 1 di Januari 2015. Cu esaki, Gobierno a basa su mes, segun nan, riba articulo 12 di e bilaterale akoord firma na 2014 door di sindicatonan, unda cu a trata e pensioen overleg. Segun nan, den articulo 12 ta poni cu nan tin e derecho di stop di paga esakinan, pasobra ta sindicatonan mes lo a firma esaki na 2014.
A yama un reunion e ora cu minister di finansas y akinan Minister Arends tambe a sinta den un reunion, unda cu a splica nan e motibo of e base aki, esta e articulo 12 di e bilaterale akoord cu a papia di duurde toeslag, y no ta papia di gelijkbedrag y bashipremie. Aki a haya un splicacion di parti di Gobierno, cu ta bisa cu segun nan, e duurde toeslag ta basa tur e premienan aki. Akinan a diferencia di opinion cu Gobierno, mirando cu por ehempel sindicato SADA mes tabata sinda den e reunionnan cu a trata e bilaterale akoord di 2014 y unda cu a bisa cu ningun momento esaki a bin riba mesa. A papia di duurde toeslag y den articulo 12, ta poni cu e duurde toeslag no lo haya mas deelnemer y tampoco lo sigui subi. Pero no ta poni cu nan lo stop di paga e gelijkbedrag y bashipremie.
Segun Gobierno nan ta compronde cu duurde toeslag ta encera e bashipremi y e gelijkbedrag, di cual esaki a keda para riba cu esaki no ta e caso. SADA tabata sinta y tambe otro sindicatonan tambe tabata sinta dene reunionnan aki y a papia solamente di duurde toeslag. A splica cu e no por wordo compara cu gelijkbedrag y bashipremie, pasobra e ta full algo otro. Akinan minister di finansas mes a bisa cu en berdad e duurde toeslag ta un tipo di indexering riba e pensioen cu e pensionadonan cu ta cay den PVL ta wordo regla y akinan a mustra minister cu e bashipremie y e gelijkbedrag ta partinan cu a perde, cu no a haya geindexeerd riba salario durante negociacionnan cu a transcuri, bao di varios signatura di Gobierno, unda cu Gobierno e tempo ey a opta pa duna e bashipremie, bin cu gelijkbedrag. Ultimo a bin cu un reparatietoeslag y ATV dagen. Tur esaki, pa compensa e perdida di forsa di compra. Esaki no tin nada di haber cu duurde toeslag.
Tin hopi punto cu lo bay manda pa e departamento cu ta a tende cu esaki y si no haya contesta, lo bay wak kico lo pasa. Maduro a splica cu lo bay pone nan puntonan riba papel pasina entrega esaki na Directie Wetgeving pa asina nan duna un conseho. Por bisa cu a manda nan positionpaper pa Gobierno y na su luga, Gobierno a manda esaki na Directie Wetgeving. Por bisa cu riba 9 di Juni, a pasa e proposicion y conseho di DWZ, unda cu nan a manda un conseho di por lo menos ocho of ta nuebe pagina, pa cual no ta mucho relevante. Loke nan ta bringando cual a stop cu e pago di bashipremie y
gelijkbedrag na e pensionadonan nobo y den tur e conseho cu DWZ a pone riba papel, locual ta di importancia ta unda cu DWZ mes ta bisa cu duurde toeslag no por wordo compara cu e gelijkbedrag y bashipremie, manera a bin ta señalando na Gobierno. A gewoon bisa cu esaki no por wordo “gelijkgesteld” cu e dos uitkeringnan aki y tambe mescos cu e uitkering cu a bin haya desde 2014, cual ta reparatietoeslag, akinan e ora por a conclui cu DWZ a duna rason pa e punto cu e sindicatonan a bin ta bringando.
A sinta dos biaha mas cu Gobierno, pero e dos biahanan cu a sinta, despues no tabata tin adelanto, pasobra no a haya ningun contesta concreto pa cual ta trata e ponencia aki, cu unda ta bisa cu e mester wordo paga na tur ambtenaar cu baha cu pensioen despues di 1 di Januari 2015. Te dia di awe no a haya un contesta concreto si lo page si of no.
Gobierno a haya un conseho di DWZ y akinan por bisa cu nan a duna e sindicatonan e rason cu no por compara e premienan aki cu e duurde toeslag manera Gobierno a bin ta pretende, cu ta poni den articulo 12 di e bilaterale akoord. Pa e sindicatonan, Gobierno a keda sin pia pa para riba dje pa stop esaki. Cu otro palabra, ta kere y ta sigur cu tin derecho di haya esaki pasobra, en berdad no ta forma parti di e salario cu lo mester forma parti di un pensioengrondslag, pero e lo mester tabata forma parti si, pasobra Gobierno a negosha cu sindicatonan pa pag’e for di salario, pasobra no tabata tin manera pa nan por a carg’e financieramente pa indexeer e salario. Tur sa cu e lo a bira impagabel pa Gobierno. Pa e motibo eynan, en principio no ta den salario pa forma parti di e pensioengrondslag, pero si ta e derecho cu e ambtenaar a haya bek door cu nan a perde e forsa di compra. Ora di indexeer a bay over pa no indexeer e salario pero si a bin e ora cu e proposicion. Pa gobierno ta mas factibel tambe pa bin cu premienan pafo di salario, pasobra ora cu hink’e den salario, e werknemersbijdrage ta bira mas hopi.
Gobierno tin cu draag bij den su parti e ora pa e parti di pensioen, Maduro a splica.