Durante e reunionnan cu ta tumando luga den Parlamento relaciona cu e aprobacion di presupuesto di pais Aruba pa aña 2017 por conclui cu na fin di aña 2009 Gabinete Mike Eman I a absorba tur e sla relaciona cu e situacion financiero cu a dal pais Aruba na 2009, relaciona cu e crisisnan mundial economico den añanan 2009, e shut down di Valero y mas cu tur e mal gobernacion di 8 aña di MEP. Economia di pais Aruba na e momento ey a cay cu alrededor di 15%. Ora Gabinete Mike Eman I a asumi responsabilidad na fin di aña 2009 a haya un presupuesto di pais Aruba cu un deficit di Afl 135 miljon. A haya un Gobierno cu debe so sin placa pa traha cun’e. Gabinete Mike Eman I mester a crea espacionan pa tene e poder di compra riba un nivel aceptabel pa nos hendenan. A bay inverti den pais Aruba cu diferente proyecto na luga di dal porta cera of bin cu diferente medida manera cu ta e custumber di partido MEP. Cu esaki a logra minimalisa e problemanan social bahando nos desempleo di ariba di 12% pa alrededor di 7% te cu fin aňa 2015, y cu e re-apertura di CITGO nos lo yega un desempleo di 5% pa 2017.
E golpi grandi cu sigur pueblo a sinti ta e inflacion den consume (poder di compra). Den e periodo di MEP di 2001 pa 2009 pais Aruba a conoce un inflacion di 30.4%, of mas miho bisa cu costo di bida a aumenta cu 30.4%. Pa locual ta e parti di gobernacion di Mike Eman I y II di 2010-2016 por ser bisa cu costo di bida a subi den 7 aña cu apenas 4.3%.
Fondo extra a wordo crea cambiando e maneho den e sector di turismo. Tabatin un decadencia den turismo durante e gobernacion di MEP caminda den e ultimo añanan di na gobernacion pa 5 aña largo turismo den nos mercado principal – Merka – a cay te cu 65%. Di 2008 pa 2009 so e entradanan general pa e sector di turismo a cai cu Afl.230 miyon of cu 9.5% den un solo aňa. Gabinete Mike Eman I y II a logra hisa esaki bek di aña 2010 pa 2015 cu 34.9% te na un suma total di 2.94 biyon na fin di aña 2015.
Pa alcansa un finansas publico sostenibel mester percura prome pa controla e gastonan di gobierno, reduciendo esakinan na nivelnan acepetabel. A base di e acuerdonan social yega entre Gobierno y gremionan cu ta representa trahado y empleadonan a saña e fondonan di APFA, SVB y AZV, percurando pa e contribucion di gobierno a bira minimal pa locual ta e fondo di AZV so. E fondonan di APFA y SVB nan a keda cu un dekkingsgraad di ariba di 100%.
Sra Presidente a crea stabilidad y confiansa bek invertiendo grandimente den construccion y infrastructura pa locual ta edificio, camindanan y renobacion di diferente bario.
Nos por a mira abusonan grandi haci durante e gobernacion di e 8 aña di MEP, caminda cu nan a haya alrededor di 3 biyon florin y no a percura pa hinca gran parti di esaki bek den nos economía.