E berdad cu di acuerdo cu e desaroyo di e ultimo añanan, Aruba ta pasando un situacion financiero hopi dificil y cu medidanan mester bin. Pero di otro banda tin un situacion social cu kisas pa mal maneho o problemanan financiero a wordo empeora y tur hende sa cu esaki no a bira malo di un dia pa otro sino cu e tin su tempo y tambe su causanan. Sr. Hubert Dirks Presidente di FTA ta amplia.
Mescos cu e situacion di criminalidad unda cu tin cu tuma na cuenta nos pais bisiña Venezuela cu tambe ta aporta na esaki, pero en berdad medida mester bin y ta conoci cu e ta bay bin y di otro banda e ta un reto pa haci tur dos unda cu mester tuma medidanan pa cera buraco cu un debe di 86% cu a subi pa e ultimo temponan. Esaki ta basa kisas ariba otro fayonan di gobierno y e debenan cu a wordo haci awor tambe, cu e la yega na 93% di nos producto domestico bruto.
E cifranan aki ta un indicacion hopi negativo pa pais Aruba y no sa si e economia, pueblo lo por carga cu esaki y kiermen den e pensamento di FTA cu a bay den congreso basa riba e consehonan di expertonan, mester tuma medidanan awor pero den un corto tempo tin cu yega na medidanan mas stabiel cu un reforma fiscal, pero e ta hopi peligroso si no bay cambia e mentalidad di actitud di sigui haci gasto den aparato gubernamental den casi di keda inverti e infrastructura etc.
Di parti di Sindicatonan y sigur FTA mester sinta na mesa wak con esaki ta bay tuma luga unda cu e medidanan mester wordo tuma na aparato gubernamental y e otro ta pa haci e cobransa cu tin unda cu ora bo caba di cobra no tin mas pa cobra.
Tambe mester bin cu reforma fiscal di belasting directo y indirecto cu aunke no tin mucho pa wordo haci pero mester ta creativo y e expertonan y tecniconan den finanza mester por wak esaki. FTA ta di opinion cu e medidanan cu mester bini ta duro pa pueblo pero mester tin speransa cu e mentalidad di esunnan encarga cu maneho financiero na Aruba ta mehora. Y si esey no tuma luga tanto bal cu bo ta sacrifica pa bira miho pero toch e mal gastamento di placa lo keda.
Patronahe politico ta continua y esaki ta ta trece cun’e, e reflexion den cua direccion nos ta bay, unda e decisionan cu a wordo tuma ta keda vigila di cerca pa parlamento y gobierno pa finalmente e poder di compra di e clase trahado no wordo afecta .
Por mira tambe cu tin propocision pa aumenta salario minimo, cu ta un bon proposicion, ya cu tin un diferencia entre e salario minimo y e bestaansminimun, cu ta bisa cu tur hende cu ta cobrando salario minimo ta bibando bou e nivel cu e ta suppose di biba, pero punto importante cu ta cera cu gobierno mester ta wak pe ta e crisis social plan y ta spera cu esaki lo nifica cu en berdad solucion pa problemanan social ta bay tuma luga.
Ainda no tin un dialogo ni comercial ni sindical pa cu e tema social, aunke FTA a yega di reuni cu Minister di Asuntonan Social, pero mester bin un reunion cu enter e gabinete hunto cu varios Ministernan y oajala cu atencion lo wordo poni debidamente unda den caso di e problemanan di criminalidad por wak con pisa e ta y di e manera con e ta wordo atendi.
Pa ultimo si ta papia cu esunnan cu ta traha den e intitucionnan concerni cu delincuencia tur ta bisa cu tin hopi problema, anto por ehempel den caso di cuerpo di polis si e mesun funcionario encarga pa combati criminalidad e no ta bon capacita of no tin e ekipment necesario e ora mester puntra unda e seguridad di e polis aki ta keda tambe, segun Sr. Hubert Dirks, di sindicato FTA.