Aruba su poblacion ta sufri di ‘vergrijzing’ (birando bieu). E poblacion ta sufri di Alzheimer y esaki ta algo cu ta na sosodiendo caba na Hulanda, unda cu ya caba a bati alarma. Aki na Aruba, esaki ainda no a pasa. Ariba e tema aki a combersa cu Sr. Gino Goeloe, director di Wit Gele Kruis, cu ta elabora ariba e punto di bista di Wit Gele Kruis.
Pa un par di tempo caba Wit Gele Kruis ta bin ta pidi pa nan haya mas personal, mirando cu e demanda pa cuido di nos grandinan na cas ta birando mas grandi cada dia. Cu Aruba ta ‘vergrijs’ ta algo bunita, esey ta sigur, pero esaki ta bin cu su consecuencianan.
ALZHEIMER
Cu ‘vergrijzing’ ta bin tambe e malesa di Alzheimer, cu ta un fenomeno cu na Aruba a wak’e crece y ta bay man den man cu ‘vergrijzing’. Na Hulanda, p.e. un di cinco persona tin Alzheimer na Hulanda. Aki ta caminda cu a bati alarma for di aña pasa, mirando cu e ta un crisis aya na Hulanda caba. Na Aruba tambe esaki ta den crisis. E peticion pa cuido di hende grandi na cas ta grandi, pero falta di personal ta pone cu Wit Gele Kruis no por haci esaki.
Sr. Goeloe a sinta cu diferente ministernan den pasado, unda cu a papia ariba e ampliamento di cuido na cas, unda cu Wit Gele Kruis lo kier bin cu cuido e parti anochi tambe, como tambe den e parti di marduga. Esaki ta loke ta wordo yama ‘piketdienst’, caminda cu yiunan por yama e zuster cu tin warda por bin e cas, y wak kico por haci cu e mayor. Esaki ta un palabracion cu tin basta aña cu AZV, unda cu a sinta hunto cu a AZV, hunto cu e minister, pa wak si e parti di ‘wijkzorg’ lo cay bou di AZV, pa por duna continuidad den cuido.
E grandi hopi biaha ta drenta hospital, pero verdad ta tambe cu e cuido no t’ey tampoco, ya cu no tin profesional pa duna e grandi su cuido na cas. Wit Gele Kruis a señala esaki caba, pa cual a bin cu e programa ‘Biba cu Alzheimer’, cu a wordo lansa aña pasa. Aki a mustra comunidad cu e problema ta serio na Aruba. Esaki sigur tabata un ‘eyeopener’ pa hopi ciudadano, cu a realisa cu e problema, enberdad ta grandi. Na Aruba tin 12 cas di cuido priva cu ta ofrece cuido di hende grandi. Cupo tin, pero e problema ta cu e ta costa placa. E yiunan no tin placa pa e mama of tata bay un cas di cuido priva. Esey ta algo cu ta deal cun’e diariamente.
E conscientisacion di comunidad di parti di Wit Gele Kruis cu e problema t’ey y cu mester haci algo cun’e. Pronto lo bay sinta tambe cu AZV hunto cu e minister concerni, pa señala e problema aki pa por traha ariba dje. Pa ‘for once and for all’, e conclusion ta cu mester hinca placa den nos grandinan. Si no hinca e placa awo, e ta bay bira mas pio. Ta bay haya grandinan cu ta cana rond ariba caya, sin cu famianan no sa unda nan ta, cu no tin control mas. Esaki ta algo cu mester wordo evita.
Alzheimer mester di cuido specialisa, y aki na Aruba no tin un luga special pa hendenan cu Alzheimer. Si tin dos dokter na SABA specialisa den hende grandi, cu ta trata e pashentnan aki y na SABA, Maristella, y Cas di Cuido Palisiaweg, tin nan departamento unda cu nan a separa e persona cu tin Alzheimer cu no ta hunto cu otro pashentnan. Den e caso aki ta haya pashentnan di Alzheimer hunto ariba un afdeling, unda cu tin tambe training tumando luga cu e enfermeronan cu sa con pa trata cu e malesa aki. E malesa Alzheimer ta un malesa hopi tristo.
Un ser keri cu haya e malesa aki, despues di un periodo e no ta bay reconoce su hendenan mas. E parti di agresividad tambe ta hunga un rol. Ta cosnan cu a yega di pasa caba na Aruba, unda cu e ser keri ta bay for di cas y no ta hay’e. Y despues di par di dia, ta bin hay’e, e por hasta fayece. P’esey Wit Gele Kruis a bin ta señala e problema aki. Tin rapportnan skirbi door di diferente instancianan cu e problema aki t’ey. Y e problema aki no ta bira menos. Y pio Aruba, ta un di e islanan unda cu ‘vergrijzing’ ta bay hopi lihe. Si compara esaki cu Hulanda, e ta bay mas lihe cu Hulanda y mas lihe cu Corsou.
Si wak Hulanda caba tin 1 riba 5 pashent tin Alzheimer. E ora mester puntra nos mes, ta cuanto esaki ta na Aruba. Esaki ta algo cu ta bezig cun’e, hunto cu departamentonan concerni, pa haya cifranan concreto. Sr. Goeloe ta kere cu na Aruba 1 di cada 4 pashent tin Alzheimer. Dia pa dia e malesa aki ta birando mas grandi. E ta algo cu por tackle. Ta na tempo ainda, pero mester tuma e decision pa tackle e problema aki. Di otro modo, aki par di aña e problema aki ta bay for di man.
Wit Gele Kruis ta cuida e pashentnan na cas, te unda cu e yiunan ta cuida nan ser keri y ta dunanan guia y tambe den hopi caso, dor di e dokter di cas e pashentnan ta haya e remedi pa calma nan. Pero dado momento ni cu e remedinan, nan ta bira hopi agresivo y e famia no por cu nan mas na cas. Y e ora ta bira cu e pashentnan ta lanta den marduga, ta lanta cu famia, pa diferente motibo. Tin cierto cosnan cu tin biaha no por mas na cas. Y e ora, mas cu claro e pashent mester bay un cas di cuido. Problema ta sinta cu mayoria cas di cuido ta yen. P’esey mester wak den e caso aki, pa SABA haya mas cuponan pa por trata e pashentnan aki.
Cas Marie ta un di e fundacionnan unda cu Wit Gele Kruis tabata parti di e co- fundado di Cas Marie. Cas Marie ta e fundacion cu ta duna informacion na tur esunann cu tin un famia of conoci cu ta sufri di dementia. Nan ta duna un bes pa luna nan ta duna un charla ariba diferente tema, cu tin di haber cu Alzheimer, of un otro forma di dementia.