Den siman cu a transcuri, FADA a haci bishita na algun scol basico cu a tuma contacto cu nan pa bin duna charla. Esaki den cuadro di e Carrousel cu FADA ta presenta tur aña. A pesar cu tabata na ultimo momento, toch asina mes toch FADA a logra planea algo pa nan.
E aña aki, segun Sra. Rulienne Arends, trahado preventivo na FADA, nan a bin cu’n charla diferente. Esaki ta relaciona cu alcohol y su peligernan pa salud. Pero tambe, FADA kier sa for di e hoben, na unda eigenlijk e hoben ta haya alcohol. Tin di e hobennan ta bisa cu den temporada di Carnaval so nan ta bebe. Y FADA lo kier sa un tiki mas, ya cu e hobennan a conta bastante di esaki y esaki sigur ta sorprendente. Y 90% di e scolnan cu FADA a bishita caba, ta cu nan a sea dal nan prome slok for di nan mayor y otronan ta indica cu nan ta bebe un par di cups di alcohol y mayornan ta na altura, y cu no ta nada. E otro 10% sea a djis purb’e un biaha y nunca mas a haci’e. E cifranan aki sigur ta alarmante. Y e aña aki, FADA atrobe ta duna e hobennan folder, pa nan sigui lesa. Pero tambe e aña aki ta duna e hobennan un tarea specifico. Y cu ora nan caba di lesa e folder, esaki mester wordo entrega na cas. Dicon na e mayor? Pasobra cu ta e mayor cu ta laga e hoben cuminsa purba e alcohol caba. Y FADA kier pa e mayor ta consciente di e peligernan pa e hoben si e cuminsa cu e uzo di alcohol na un edad hopi jong. Mayornan mester tin un poco mas pendiente di nan yiunan. Aunke, segun Sra. Arends, e ta dificil, y p’esey FADA t’ey pa duna e hobennan informacion na scol. Pero mayornan ora yega cas atardi despues di trabao, sinta cu e yiu, papia cun’e, puntr’e con a bay cun’e na scol. Y importante pa e mayor lesa e folder, pa asina e haya e informacion necesario.
Di parti FADA ora cu nan caba cu e carrousel, di biaha full e team ta sinta hunto y analisa di tur e fundacionnan pa wak cual ta e puntonan mas alarmante. Y un parti di loke FADA a ripara, y no di awo cu nan ta trece esaki dilanti, pero tin hoben cu ta bisa cu nan mes ta cumpra nan alcohol. Dus nan mes ta drenta luganan cu ta bende alcohol y nan mes ta cumpra esaki. Hobennan na cual FADA ta dunando charla, ta muchanan di entre 12 pa 15 aña. Y na Aruba definitivamente tin luganan cu ta bende alcohol na menornan di edad, segun Sra. Arends.
Tin hoben, dependiendo di e scol, ta bay cierto luganan anochi cu ta destina pa mayornan di edad y toch nan ta drenta. E situacion ta alarmante. No ta mayornan of fundacionnan so ta hunga un rol. Pero nan mester di hopi otro hendenan tambe, pa yuda den e parti aki, pasobra cu e hoben ta indicando unda nan ta haya alcohol y kico ta e luganan cu nan ta bezig ta bishitando. Esaki ta informacionnan cu den un charla di 45 minuut, FADA ta haya hopi informacion di e hobennan. Pero no por bisa cu esaki ta informacion na un scol so, pero e ta e mesun pregunta cu nan ta lansando na tur e scolnan y tur e contestanan ta basta similar.
Basicamente, esaki ta un problema hopi serio. E ta bira dificil pa FADA so por busca e solucion, ya cu nan por duna e hoben tur e toolsnan necesario pa nan por tuma e decision consciente, pero ki momento e ta bira un parti cu porta por stroba e informacion di FADA, ta unda cu e hoben por haya e alcohol aki hopi facil otro caminda, y unda cu e hoben aki por drenta establecimentonan cu no ta pa su edad. Aki ta peer pressure y tambe e ambiente social cu e ta aden, ta hunga un rol, unda cu e hoben ta lubida e ora e informacion cu el a haya di FADA unda cu e tin e parti di salud cu por hunga un rol, na un edad asina jong.
E meta cu FADA tin pa cu e asunto di droga y alcohol, pa kita e problema di un futuro alcoholico of un futuro drogadicto, no por wordo logra den su totalidad, mirando cu mayornan mes ta den cierto forma complice di nan yiunan. FADA lo keda conscientisa, mirando cu klasnan ta core entre 20 cu 25 studiante. Pero di e 20-25 aki, 10 lo tuma e conseho di FADA sigur. Nan mes ta indica esaki, segun Sra. Rulienne Arends, Trahado Preventivo di FADA.