Stichting Epilepsie Aruba a wordo funda na 2007 y pa 12 aña caba ta dunando informacion en general tocante di kico ta epilepsia. E fundacion ta duna na tur scol, tur creche, na KIA, tur caminda cu tin hopi hende cu ta duna servicio na nos comunidad. Nan ta duna informacion di kico ta epilepsia.
Sr. Robert Nieuw ta splica cu hopi hende no ta consciente di kico ta epilepsia. Tur hende ta pensa cu epilepsia ta ora un persona un ‘gramal’, dus e ta cay abao, bati, scuma, cu eseynan. Pero tin casonan unda cu e persona ta haya un ataca di 30 seconde, y den e 30 secondennan ey, nan ta bay for di tino, bin bek. Door di esey, den varios ocasionnan, unda cu a duna informacion nan scolnan, maestro y te hasta mayornan, cu ta sufri di epilepsia, cu awo nan sa kico e mucha tin. Esey ta e meta principal di e fundacion.
En conexion cu Dia Internacional di Epilepisa, y ta rond mundo e dia ta wordo celebra. Tur rond mundo, tur e organisacionnan cu tin di haber cu epilepsia ta duna informacion na full e publico kico ta e epilepisa. Nan siguiente proyecto ta celebra ‘Purple Day’ dia 26 di maart proximo. Esey e fundacion ta haci tur aña y for di 2012 nan ta scoge un scol unda cu nan ta mainta y eynan e muchanan di e scol ta duna un canto, un obra pa mustra con nan ta celebra e ‘Purple Day’ relaciona cu epilepsia.
Ariba e dia aki e fundacion ta parti e cintanan biña na e scolnan. E aña aki e fundacion lo ta na Prome Paso Kleuterschool na Savaneta. Semper ta gusta duna charla na kleuterschool ya cu nan ta di pensamento cu mas jong e mucha ta , cu nan sa di epilepsia, lo ta mas miho, ya cu e no ta algo cu ta hopi agradabel pa tin y tampoco pa presencia un persona cu haya un ataca pisa.
E fundacion lo ta presente na e scol aki dia 26 di maart y tambe e dia ey e minister di Enseñansa lo bay duna un discurso tambe tocante epilepsia pa e scol. Miembronan di e fundacion prome cu e fecha lo pasa na e scolnan, pa mustra e muchanan un pelicula pa mucha, tocante kico ta epilepsia. Asina cu ora e dia yega, nan ta na altura caba kico ta epilepsia.
Locual cu nan tabata tin hopi exito cun’e, ta un encuentro social cu pashent y familiarnan di epilepsia. Durante e ultimo encuentro, 30 pashent di epilepsia, cu edadnan ta varia di entre 14 aña te cu 65 aña di edad y e dia aki e persona ta duna testimonio di nan epilepsia.
Esaki ta cu ora un adulto conta di su situacion, e otro , un hoben di 14 aña, ta ripara cu no ta su so tin epilepsia y asina nan ta haya mas confiansa den nan mes, pasobra cu nan ta ripara cu nan no ta nan so cu epilepsia, pero cu tin mas hende cu tin epilepsia. Segun estudionan na Merca y Europa, tres porciento di e poblacion, tin epilepsia.
Epilepsia no tin edad, bo por nace cun’e y por hay’e cu 95 aña. Ta conoci cu personanan ta haya epilepsia. Y asina ta sigui duna informacion, ya cu p.e. hopi hende tin e pensamento eroneo cu ora cu’n persona haya un seizure mester hinca algo den su boca pa e no morde su lenga.
Ora cu’n persona haya un ataca di epilepsia e ta cera e boca masha fuerte mes y henter e curpa ta bira stijf, y no por hinca nada den e boca. Masha poco biaha un persona cu haya ataca ta morde su lenga.
E fundacion ta bezig tambe cu Sr. Glenn Lande cu ta docente na EPI pa organisa un mainta di informacion pa e maestro y alumnonan, na EPI. Aki lo mustra un DVD di un persona cu ta haya epilepsia, como conscientisacion pa epilepsia.
Aki na Aruba, cu’n poblacion di 110 mil hende, ta calcula cu na Aruba tin por lo menos 3 pa 4 mil persona cu ta sufri di epilepsia, di diferente edad y di diferente tipo di epilepsia tambe. Epilepsia ta manera un ‘kortsluiting’ den e celebro den e persona. Na Colombia, na e centro di Epilepsia, nan ta introduci e atake den e persona, pa asina determina den ki parti di e celebro e ataca ta tuma luga. Un persona por semi-cura di epilepsia, si e wordo opera, manera cu tabata ta e caso di un hoben local.