Minister de Meza a splica cu si wak e costo di un KWH den e diferente tipo di recursonan, ta ripara cu esun di mas barata ta biento, despues ta esun cu nos uza e motornan reset, despues ta bin fuel oil y na ultimo ta bin e energia solar. Esaki na ocasion di e grounbreaking di e proyecto Sunrise Solar Park na Lago Heights.
Aworaki esun mas barata ta esun di biento y esun solar ta competi cu esun di biento, tur dos ta mas barata cu ora cu uza resit cu ta e tecnlogia nobo di fuel oil y despues ta bin esun convencional cu si bo uza, vapor, pa bo drei e turbinanan. Asina tambe e prijs e mas atractivo ta biento cu solo, compara cu fuel oil. Pa futuro esey ta crea un stabilidad enorme pa un prijs di awa cu coriente, cu ta importante pa cu economia. Pa no haya swing, algun aña atras, ora di brandstofclausule cu ta cambia, y eynan ta haya cambionan di 4 te cu 8 biaha pa aña cu e ta subi, e ora e prijs tur ta subi, pero ora cu e baha, niun hende ta baha prijs. Pa pone stabilidad den economia, mester mantene e prijs stabiel.
Pa futuro, algun aña e prijs di fuel oil a bay abao, pero prome cu esey e prijs di fuel oil a subi barbaramente halto, bay te 110 $ pa bari y prijs di crudo subi te 145$. Pero despues a bin un caida basta fuerte. Segun expertonan, si wak e balansa di manensupply y tambe e cantidad di reservanan cu tin, ta ripara cu e prijs cu a cay, ta uno impone artificialmente, pa motibonan Geopolitico.
Si a pone segun normanan cu ta dicta ariba mercadonan economico liber, caminda mester bin e balansa entre e supply y e demanda, y e ora por saca bo conclusion cu den futuro bo ta dividi e spikesnan cu prijs ta subi.