LONDON, Inglatera – A pasa 600 aña cu un hende, un autor anonimo, a sinta y skirbi sin sa, loke cu tempo despues lo convirti’e den e misterio criptografico mas grandi di historia. Cu un alfabeto desconoci, durante varios siglo a mantene expertonan ta bati cabes na otro, riba varios teoria: desde manualnan alkimico te cu diarionan den un idioma stranhero, ya den desuzo.
E misterio parce a termina. Den e ultimo dianan, Nicholas Gibbs, experto den historia di medicina, a publica un articulo den British Times Literary Supplement, caminda cu e ta sigura cu e manuscrito ta trata en realidad di un manual medico.
E manual Voynich ta debe su nomber na Wilfrid Voynich, e anticuario Italiano cu a redescubri’e na 1912. Su texto ta incomprensibel. Pa mas paradohico cu e ta zona, e ta un buki cu ningun hende por a lesa, aunke su ilustracionnan a habri paso pa elucubracion. Pa su pinturanan di matanan straño, muhenan sunu y criaturanan curioso ta specula cu ta un tratado farmaceutico, botanico, biologico y astrologico.
Den añanan 60, tabata sa cu e verbo tabata un lenga natural pasobra e tabata cumpli cu e Ley di Zipf, cu ta midi e repiticion di e palabranan pa establece si ta existi e consistencia necesario pa consider’e como tal.
En cambio, e lenguahenan inventa no ta cumpli cu e regularidad suficiente.
Awo, Gibbs por a establece cierto ligadura Latino. “E ligaduranan ta desaroya como un desviacion di e escritura. E ta compone di letranan selecta di un palabra, cu hunto ta representa e palabra henter, no tanto como un monograma. Por ehempel, cu “&”, su diseño ta incorpora e letranan “e” y “t”, cu ta wordo deletrea na Latin “et”, cu ta nifica “y”. Cada simbolo den e texto ta representa un palabra completo na luga di un solo leter,” el a skirbi.
Tras e patronchi aki, el a reconoce dos ligadura den e manuscrito Voynich: Eius y Etiam. “Laga nos pensa cu medicina den Edad Media tabata tin un elemento supersticioso. Esnan cu tabata practik’e realmente tabata kere den e influencia di e planetanan. For di eynan cu tambe tabata existi ilustracionnan di e Zodiaco,” el a splica.
Di acuerdo cu e historiador, e texto a focalisa den temanan ginecologico y tabata funciona como un manual medieval di medicina cu a tuma luga cu un sistema di notacion plaga di abreviatura. “E ta parce un manual di instruccion pa salud y bienestar di e muhenan mas acomoda di sociedad, uno cu posiblemente a wordo adapta na un solo persona,” Gibbs a conclui.
Sin embargo, mas leu di e avanse, ta keda hopi pa descubri. E sin fin di abreviatura cu ta desprende di e paginana no tin, den su gran mayoria, un significado. Ainda falta un index cu ta funciona como un glosario; un trend cu awendia ta parce hopi leu.
Fuente: www.infobae.com