E aña aki, 2018 DTI lo cuminsa bek cu stickernan pa autonan cu a wordo gekeur. Sr. Dominico Werleman ta elabora ariba esaki y con nan lo bay haci.
E stickernan aki lo yuda den control di polis, pa asina tambe wak si un auto ta gekeur. Pa DTI tambe e ta un sistema di control, pa asina nan por hiba un control di cuanto auto cu ta wordo gekeur. Desde cu DTI a elimina e sticker, e ta wordo mara na un recibo, pero door cu e numbernan no ta sigui otro, ta bira dificil pa wak cuanto vehiculo a wordo gekeur realmente. Pero e sticker ta brinda un miho posibilidad di cuanto keuring a tuma luga.
Pa aña 2018 tur auto cu pasa e keuring lo haya un sticker cu lo wordo pega ariba e windshield. DTI lo no kita e sticker bieu mas, si e doño di auto kier kita e sticker bieu, esey ta keda na cada doño di e auto si e kier haci esaki.
Sr. Werleman a splica cu e sticker ta un sorto di control di cuanto auto ta wordo gekeur y e ta brinda Cuerpo Policial pa wak cuanto auto tin gekeur ariba caminda. E motibo pa cual a kita e sticker di keuring, tabata door di motibonan financiero y tabata tin recortenan presupuestario pa DTI. E stickernan aki ta wordo imprimi na Hulanda. A manda pidi e stickernan aki bek for di Hulanda, ya cu e biaha cu a wordo imprimi na Aruba, esaki a bin cu’n calidad inferior.
Cada aña e stickernan ta bin cu’n otro color. Normalmente e sticker di keuring ta acopla na e color di e plachi number di e aña coriente. E sticker di DTI tin e colornan di e plachi number cu lo mester a bin, pero aunke e plachi number no a bay door, DTI si a sigui cu su parti.
Antes tabata bora e stickernan, na e luna. Pero esaki tabata causa daño na e sticker, y a dicidi di no haci esaki mas. Awo ta keda na responsabilidad di cada doño di su vehiculo pa wak ki ora su keuring ta caduca pa e trece su vehiculo pa keur. Pa 2019, e stickernan di DTI lo haya un otro color.
Awor cu e bin bek cu sticker, DTI ta duna ademas di e sticker e carchi keur tambe. Esaki ta a pesar cu ley ta bisa cu e chauffeur por tin sea e carchi di keur of e sticker. Y a base di esaki, e chauffeur por controla ki fecha exacto e vehiculo su keuring ta caduca. Esaki ta e caminda unda cu DTI ta inclui e ley di tin seguro ta na ordo, hunto cu e plachi di number, cu hunto cu e DTI pa asina tur tres ta bin hunto. Lo papia cu Departamento di Impuesto pa nan cuminsa pidi carchi keuring, asina tin e siguransa cu e vehiculo a yega DTI.
Loke DTI ta constata cu loke ta vehiculonan nobo, ley ta stipula cu despues di 3 aña, e auto mester bay keur. Pero DTI ta bisa cu normalmente, 3 aña ta cuminsa conta ora cu e vehiculo subi caminda. P’esey DTI ta prefera pa e auto nobo bin keur, asina e auto tin 3 aña fiho pa nan sa sigur, cu e auto ta gekeur. Cada aña tin mas auto ta bin acerca.
Cu e sticker di DTI esaki ta haci e mas facil pa polisnan por control tambe. Autonan cu nan carchi ta na ordo ainda, y e sticker ta brinda e facilidad cu si e auto ta gekeur si of no, segun Sr. Werleman.
Pa loke ta trata autonan nobo cu ta bin cu fayo, DTI tin nan plan pa bin cu proposicion pa bin cu cambio den ley, cu aunke e vehiculo ta nobo, e ta gekeur tambe. Pero e ta bon pa e vehiculo ta registra, y si e vehiculo tin menos di tres aña, cu e bin pa keur, DTI lo tin’e den nan sistema, cu si e auto wordo horta, a base di nan sistema tambe DTI lo por suministra informacion di marca, color, aña etc., segun Sr. Dominico Werleman, director di DTI.