Dia 29 di September tabata Dia Mundial di Curason, cual e aña aki a carga e tema “Power your life”. Den un conferencia di prensa na IBISA a uni Minister di Salud dr. Alex Schwengle, e dokter di Bus di Salud dr. Luis Arrango, Presidente di Aruba Heart Foundation, Velma Daal y plataforma promocion di salud, pa conscientisa comunidad pa cu e importancia di prevencion di daño na e sistema cardiovascular.
Minister Dr. Schwengle a comenta cu no por papia di curason so, pero e sistema cardiovascular completo, ora ta referi na salud di e curason. E causa mas grandi di daño na e curpa y mortalidad na Aruba, y mundialmente, ta enfermedadnan cardiovascular y e enfermedadnan aki pa e parti mas grandi ta un consecuencia di e ‘lifestyle’ di e pashent.
Mas di 30% di e total di personanan cu ta fayece na Aruba ta a consecuencia di enfermedadnan di curason y ader. Un gran cantidad di e personanan cu fayece ta menos di 69 aña di edad; esaki ta wordo categorisa como mortalidad prematuro, segun dr. Arrango ta splica. E efecto di e enfermedadnan cardiovascular ta sumamente importante riba salud general di e populacion di Aruba, el a agrega.
Minister Schwengle a remarca cu mester corda riba ataca di curason, pero tambe ataca celebral – sangramento den celebro of un parti di e celebro ta muri pasobra e no ta haya circulacion. E curason ta malo pa falta di oxigeno y pues e pashent ta haya un paro cardiaco.
Inversionnan cuantioso ta wordo haci den e area aki di medicina na Aruba, segun e mandatario, pero un gran parti di e enfermedadnan por wordo preveni pa medio di cambionan importante den e estilo di bida. “Prevencion ta cuminsa na bo mes,” el a subraya, añadiendo cu ta esencial pa realisa cu un gran parti di e salud di cada persona ta den e persona mes su man.
Gobierno por provee facilidadnan manera linear park y e fondonan pa deporta na scol y p’afo di scol, entre otro, pero e responsabilidad primario ta keda na “cas”, esta den e famia, y cerca e persona mes. Come mas saludabel, bebe mas awa, evita alcohol y tabaco; esakinan ta tipnan clave y facil pa cada persona mes baha su risiconan pa malesanan cardiovascular.
Tur esfuerso cu cualkier Gobierno of organisacion haci ta envano si no haya cooperacion di e pueblo, e titular di salud a laga sa; “Bo bida ta den bo man”.
Dr. Arrango a splica cu Bus di Salud su rol primordial a esun di prevencion. Den e cuater añanan di existencia di e bus e personal a atende rond di 20 mil pashent, y a trece y comparti e mensahe di prevencion di malesanan cronico, cual enfermedadnan cardiovascular ta esun di mas grandi.
Control riba e factornan di risico relaciona na lifestyle ta forma un parti primordial di prevencion. Prevencion kisas no ta forma mas facil pa logra baha e incidencia di condicionnan cardiovascular, pero si e ta e forma mas eficiente, Arrango a bisa.
President di Aruba Heart Foundation, esta Velma Daal, a splica cu Aruba Heart Foundation su meta ta pa trece informacion pa cu prevencion. E fundacion ta traha riba prevencion cerca diferente grupo di edad, y tres aña pasa a cuminsa bishita scolnan pa comparti informacion cu muchanan con pa come saludabel y tocante di e importancia di haci ehercicio.
E aña aki Aruba Heart Foundation a regala tur scol cabuya pa bula cabuya cu ta wordo uza den lesnan di gym y den pauze pa motiva e hobennan pa haci ehercicio y diberti. Esaki ta un contribucion pa promove e weganan di antes y promove movecion. Daal a splica cu e esfuersonan aki a pas den e cuadro di “Power your heart” (trece mas forza den bo curazon), y “Fuel your heart” (duna e curason miho gasolin).
E mesun decisionnan cu ta conduci na prevencion di enfermedadnan cardiovascular tambe ta parti di e programa di prevencion pa enfermedadnan manera presion halto, y diabetes. Presion halto y diabetes na nan turno tambe ta factornan cu ta of por conduci na enfermedadnan cardiovascular y pues e miho decision ta pa sigui e guia pa un miho lifestyle y asina cuida debidamente y mas tanto posibel e motor di e curpa, esta e curason.