Den un edicion anterior Directie Natuur en Milieu (DNM) a elabora
ariba e rol di abehanan relaciona cu produccion di fruta y berdura. DNM e biaha
aki ta recorda un y tur ariba Dia Internacional di Abeha cu a celebra dia 20 di mei
ultimo. Kico tur nos por haci pa preservacion di e especie aki na Aruba?
Ken ta esun responsabel pa poliniza mayoria mata y flor? Kico ta su contribucion?
Diferente sorto di bestia ta poliniza matanan y flornan pero e Abeha ta esun di
mas importante. E populacion di abeha ta contribui cu 80% di produccion di nos
cumindanan den un manera of otro.
Abeha no solamente tin e funcion di poliniza flornan, pero tambe e produccion di
honing. Lamentablemente, tin diferente factornan cu ta conduci na e reduccion di
e cantidad di abehanan. Entre otro: uzo di quimiconan uza pa combati insectonan
indesea pa hende, bacterianan, parasitonan, matanan cu flor cu a disparse y
awendia tin menos door di rosamento ta cabando cu abehanan.
Nos ta haci un yamada riba companianan encarga cu pesticida pa en bes di
deshaci di casnan di abeha, resacata y realoca e casnan di abeha. Por haci uzo di
otro tipo di pesticidanan mas biologico y/of natural. Di e manera aki nos por
proteha e poblacion di abeha cu ta yuda produci mayoria fruta y berdura.
Por yama un Imker, esaki ta un hende cu ta cuida abehanan. E personan aki ta
tene nan mes ocupa cu e produccion di honing di e abehanan y hopi biaha ta
yama nan pa bin salba un cas di abeha. Tin programanan di preservacion manera
“Adopt-a-beehive” di Cunucu Mondi Fierno na unda cu nan ta haci un yamada na
famianan cu ta desea pone nan tereno disponibel pa realoca casnan di abeha ora
ta necesario.
DNM ta felicita tur Imker y tur cu ta reconoce e importancia di Abehanan ariba dia
Internacional di Abeha.
Bon pa sa: “1 Abeha mester bishita 4 million flor pa produci 1 kilo di honing”