Sra. Tchong a splica mas riba e desaroyonan tocante e ticket pa cuminda y bebida pa pashentnan y nan acompañante den exterior y e reclamonan cu nan a bin ta hayando durante e ultimo simannan.
AZV a haya diferente comentario y a tuma nota di esaki. Esaki a wordo papia cu e clinica, cu e dietista cu tabata traha e menu, y mester menciona cu kisas mester corda cu unabes cu menu ta bin di un dietista pa un cuminda saludabel, AZV ta kere cu no ta na e cliente pa discuti ariba si ta 10 dollar of ta 20 dollar of kico e cuminda ta bal. Manera ya caba a splica, a reemplasa esaki y tin hasta palabracionnan cu e clinicanan cu e menu ta wordo cobra, ta gastonan real. Esaki kiermen, cu si un persona a tuma e menu di mas caro, cu ta esun di 20 dollar ariba e lista, e lo haya esaki. E tin un bentaha tambe cu si e wordo cobra na AZV y si e cliente kies pa un menu mas barata, e factura lo wordo manda pa AZV.
Loke AZV a haci cu manera e reclamo a drenta, nan a tuma nota di esaki. Pero mester ta honesto cu e realidad di bida ta cu no por sirbi tur hende.
Sra. Tchong a sigui bisa cu Arubianonan ta bin di un isla cu tin e miho restaurantnan, y a custumbra cu un cierto estilo di bida. Un di e cosnan cu e clinica di Colombia a informa na AZV, cu e dietistanan cu ta prepara e menunan ta haci’e lo mas miho posibel. Nan ta tene cuenta cu pashentnan cu ta malo, cu mester di cierto cuido.
Un adaptacion cu a purba haci aworaki, tin toch opcionnan pa pashentnan cu ta pasando den tratamentonan oncologico, ta pa e pashentnan aki haya un menu saludabel. Y ta den e parti di saludabel tin e discusionnan cu tin hende no ta gusta e cantidad, paso e ta un porcion di cierto caloria cu un persona mag di tin pa dia.
Tin un diferencia grandi, cu si bo ta den bo mesun pais, y ta interna na hospital na Aruba, bo ta haya bo cuminda for di hospital, pero atardi e familiar ta trece algo extra pa e pashent. Esaki ta algo cu na Colombia no ta sosode. Pero e cliente ta keda liber si pa laga cumpra mas cos si e ta desea esey. Pero pa AZV nan ta kere cu esaki ta un servicio cu ta duna e cliente, pero no ta un derecho. Y eynan e mal comprondemento a bin.
E no ta un obligacion pa AZV haci esaki di duna e aporte financiero. Pero e no ta un obligacion di AZV, pero un ayudo social y esaki ta costa AZV hopi placa. Ta p’esey a haci e cambionan. Lo haci un evaluacion. Pero si nan ta kere cu por mehora e sistema di voucher, haci esaki un debitcard, cu por cambia hasta e pensamento di e cliente y haci esaki uno mas positivo.
Pa loke ta e menu, a haci adaptacionnan na e menu, pa asina mehora e experiencia pa e cliente. Ta keda atrobe, hustamente paso e no ta un obligacion di AZV pa duna e aporte aki, ta keda na e cliente su libertad si e ta haci uzo di dje of no. AZV no ta mara e cliente na esaki. Si e cliente bay den exterior riba costo di AZV, ta keda na libertad di e cliente pa nenga esaki y e ora e mes ta core cu e gastonan, segun Sra. Solange Tchong, vocero di AZV.