Pa Monique Giel-Labad, kende ta un enfermera y tienermoederconsulent di Wit Gele Kruis cu e binimento cu e tema di educacion sexual na scol por yuda hopi pa preveni mas mucha bira mama na un edad hoben pa cual e ta splica dicon ta bon pa educa muchanan na edad jong. E motibo di educacion pa esaki ta trece tur loke a pasa aden of a señala durante añanan aki, e problematica cu ta keda e acto sexual y responsabel bao di e hobennan. Pesey tambe ta traha hopi duro pa asina aki por mustra esaki y tambe cu ta haya e sosten pa por cuminsa cu e parti di educacion sexual na e scolnan.
Giel-Labad a splica cu educacion sexual no kier men ta bay siña e muchanan e acto, sino e factor cu ta hunga un rol den sexualidad cu ta importante e parti di norma y balornan, e respet y siña y educa e mucha riba e cambionan di curpa cu a ripara den e prome y di dos trayecto, cu e muchanan no tin ningun conocemento riba e parti aki. Si caba nan ta asina leu den e acto, pero sin conocemento kico esaki ta nifica. Pesey ta importante cu awor aki ta den e di dos trayecto cu ta hopi contento cu esey, pa asina aki educa nos maestronan pa asina por yuda nan tambe pa con pa duna e lesnan aki, cu ayudo di e proyecto di “Biba Amor”.
Tocante di e situacion actual cu ta pasando aden awor aki, locual cu ta un punto di preocupacion ta, cu nan a ripara cu e casonan ta hopi complica. Ta hayando caso di muchanan cu ta sali na estado cu tin problema na cas socialmente, problema financiero y nan ta sali na estado di mucha hombernan hopi mas grandi cu nan, cual ta wordo yama Loverboy. E parti di Sugar Daddy a baha y ta contento cu esaki. Pero e parti di Loverboy, cu ta edad di mucha muhenan di 13 aña, cu mucha hombernan di 20, 21 aña, 27 aña, cu ya caba ta hende homber cu tin experiencia, tin yiu caba y nan ta saca un mucha muhe hopi hoben na estado, cu tur e consecuencianan. Locual cu ta señala hopi actualmente, cu mayornan cu haya sa cu nan yiu ta na estado, ya caba nan kier saca e yiu for di cas. Nan no ta acepta e baby y eynan e problema ta cuminsa, pasobra unda ta bay pone un mucha asina aki. No tin e tiener moederhuis ainda. Ta bezig cu esaki, CasaCuna ta bezig cun’e, pero asina leu, no tey ainda. Pero e speransa ta cu e aña aki cu por pone un mucha cu na momento cu esaki presenta. Naturalmente no kier un situacion asina ey, pero si e presenta, bo por brinda e ayudo na e menor aki.
Loke ta algo serio cu ta pasa cu un hoben cu ta bay scol ora e sali na estado, e ta trece hopi problema social p’e y e famia, segun Monique Giel-Labad.
Loke a señala tambe ta e parti di drop out. Na momento cu e mucha sali na estado y no ta haya ayudo den su parti den e netwerk, e no tin netwerk, tur cos ta bay malo. E situacion financiero, e no tin un stabiele netwerk cu por yud’e of sosten’e den situacionnan financiero, ta haya cu e mucha muhe ta cay atras y ayudo pa principalmente lechi cu bruki, tin cu bay yuda cu esaki of instancianan tin cu yuda den esaki. E parti aki kier preveni y si cuminsa tempran cu e muchanan na scol basico, den 5de y 6de klas, cu locual cu tin riba Corsou. Pasobra nan ta cuminsa den 1ste scol avansa, pero Aruba ta cuminsa den groep 7 y 8. Por a demostra cu ya caba den 5de klas, muchanan sa hopi. Nan ta hopi gaweta. Nan kier experimenta. Nan ta busca, nan tin informacion cu no ta corecto y cu e informacion cu nan ta haya na scol, ta bay laga nan mira con e situacion ta. Wit Gele Kruis ta haya hopi pregunta y a base di e preguntanan, ta ripara cu e muchanan no tin conocemento.
Un di e metanan pa esaki ta cu ora ta duna les, a ripara tambe, ora cu ta haci e voormeting, a ripara cu na e comportacion di e mucha, na momento cu ta yena e formulario cu tin algo ta pasando cu e mucha. E meta di esaki ta tambe, pa por señala si e mucha ta den un trauma, of el a pasa den un problema, cu e mucha aki por haya ayudo tempran, pa ora e yega den su puberdad, e por deal cun’e.
A ripara cu un mucha cu sali na estado, el a pasa algo den su añanan di infancia y si e no wordo trata of haya guia, ora e drenta su puberdad of si el a sali na estado, e no por cria su yiu, pasobra e mes no a haya e guia pa e sali for di e situacion, of pa sali for di e problema. E ora WGK tin cu bay yuda cu esaki. Si e no haya esaki, e no por lanta su yiu of guia su yiu. E mucha aki mester wordo guia prome, despues pa cuminsa cu e cuido. E trabao ta hopi amplio. Pesey tambe cu ta mira esaki of por midi esaki aki 5 aña, pa mira e muchanan cu a hay’e den grupo 7 y 8, ora nan drenta educacion avansa, kico nan a haci cu e informacion. Den 1ste y 2de avansa, nan ta haya e resto di e 6 modulenan y eynan por midi nan conocemento. Ya por midi’e caba den nameteing ora cu haya les, pero ta keda ripiti. Ora cu ripiti, por toetsnan ora cu nan ta den 1ste y 2de voorgezet onderwijs, Giel-Labad a splica.