Algun siman pasa tabata tin un incidente ariba Freewinds, relaciona cu caso di sarampi. Pa esaki nos di Masnoticia a combersa cu dokter Wilmer Salazar ariba e topico aki.
Dr. Salazar a confirma cu tabata trata di un tripulante cu tabata tin sintomanan di sarampi. Tabata tin un persona cu a bin for di Dinamarca y despues di tur e investigacion a determina cu e persona aki a keda infecta na Dinamarca y el a bin cu e malesa aki.
E dokter di e barco Freewinds, mesora di e sintomanan el a isola e persona, y asina contene di un forma efectivo cu e sarampi lo por a plama ariba e otro hendenan ariba e barco aki. Pero mester tene na reglanan internacional, pa por contene e malesa di un forma total y evita di cu e por sali na otro caminda. P’esey e tripulante y algun pasahero cu tabata tin eyriba a keda dne cuarentena, sperando cu e periodo di incubacion pasa, cu si nan no presenta niun sintoma, nan por bandona e barco libermente.
Ta conoci cu e barco tabata na Aruba y tabata tin un concierto eyriba, pa cual a haci un peticion na tur esunnan cu tabata ariba e barco, pa bin DVG pa haci checkeo pa cualkier eventualidad. Sarampi ta 99% prevenibel, esaki door di vacunacion.
Mas aleu, dr. Salazar a bisa cu sarampi tin diferente nomber, mazelen, measles, sarampion, cu ta un malesa cu ta afecta mas tanto mucha. E ta bin cu keintura halto, tosamento, wowo ta core awa. Y dos pa tres dia despues e persona ta haya manera un rash, cu ta cuminsa na e cabey, na cara y despues full e curpa. E ta aparece cu complicacionnan cerca muchanan bou di dos aña, pero tambe cerca personanan cu ta sufri di diabetes, di pulmon, cu weerstand abou, cu problemanan di pulmon, personana di edad hatlo. Y e por causa infeccion mas grandi causando meningitis, encafalitis, problemanan di curason. E por afecta e pulmon, e por causa un infeccion di e mesun virus, of si e pulmon ta yena cu vocht, e lo por bira un infeccion secundario. E ta un problema grandi.
E organisacion Panamericano di Salud tabata tin e intencion di eradiccion di sarampi, lamentablemente esaki a bin atrobe door di inmigracion for di Asia, Africa pa Europa. hopi biaha e hendenan aki no ta wordo vacuna. Consecuencia tabata ta cu a surgi sarampi den Europa y di Europa el a emigra pa America (merca, latinoamerica y Caribe).
Tambe mester corda cu Venezuela a baha su grado di vacunacion drasticamente, y e presencia di sarampi y otro tiponan di malesanan prevenibel, tambe ta presente. Y door cu Aruba ta cerca di e region, nos no ta scapa door cu nos ta un isla turistico. Y na Merca tin mas di mil caso di sarampi actualmente. Y nos ta pa excelencia luga turistico, gusta door di Mericanonan, dus no ta scapa di esaki. Pero si presenta cualkie caso aki na Aruba, muchanan na Aruba ta protegi caba.
Mirando cu Freewinds su base ta Aruba, dr. Salazar a bisa cu Aruba tin experticio cu e barco di Venezuela, cu a atend’e cun’e diligentemente tempo di swineflu.
ORa cu e barco a bin Aruba, ya caba tur e medidanan a wordo tuma. Tur instancia a reuni, premira, pero ya e barco a sali pa Ccorsou y otro islanan. Y nan a tuma e parti aki over.
Finalmente, pa esunnan cu tin muchanan y cu no nan no a aplica e vacuna, acudi na e Departamento di Cuido Hubenil (DJZ) pa e por haya e dosis di vacuna pa nan keda protega, no solamente di sarampi, pero tambe di cacheton y bruela.