Di 23 pa 27 di juli 2018 Hulanda tabata anfitrion di un conferencia mundial tocante AIDS masha instructivo y inspirador cu 15.000 participante. ‘AIDS 2018’ ta mas cu un congreso mundial cu charla, presentacion di poster y intercambio di e ultimo informacionnan cientifico. Ta un encuentro unda pashent, medico, investigado, stipulado di maneho, politico, activista, dunado di cuido y celebridad cu ta sinti nan mes liga cu combatimento di AIDS, ta reuni pa traha e balans di “Unda nos ta para aworaki, kico ta funciona y kico no ta funciona”. Riba kico nos mester bay orienta nos mes den e proximo añanan? Con nos por garantisa boluntad politico y medio financiero?
Durante e congreso aki a recorda tambe prof. dr. Joep Lange, Jacqueline van Tongeren y tur otro investigado cu a perde nan bida durante e desaster di MH17.
E congreso ta tuma luga na un momento crucial pa e lucha global contra AIDS. Durante e ultimo añanan tabatin masha hopi progreso den tratamento di HIV. A desaroya hopi remedi (manera pildo combina) cu por tene HIV bou di control. Actualmente 21 miyon persona rond mundo ta haci uzo di inhibido di HIV.
Sinembargo, a pesar di existencia di e medicamento bon aki, toch 16 miyon di persona te ainda no ta haya tratamento. Esaki no semper ta un limitacion medico. Boluntad politico, suficiente medio financiero, bon logistica pa por yega na tur pashent, stigmatisacion, discriminacion, factor sociocultural, berguensa y influencia religioso, tur ta hunga un rol den combatimento di AIDS y nan ta haci cu mester atac’e for di diferente angulo. E obhetivo ambicioso internacional di Nacionnan Uni ta un mundo sin AIDS na 2030. Occidente a logra reduci epidemia di AIDS fuertemente y tambe Africa ta progresando enormemente. Sinembargo, partinan grandi di Europa Oriental y Asia Central ta experencia hustamente un crecemento, locual ta asocia cu e situacion pesimo di derecho humano, stigmatisacion di minorianan sexual y e criterionan religioso cu sa ta masha severo. Esaki tin como consecuencia cu pashent cu HIV positivo no ta haya cuido medico. Formulacion di un diagnostico na un momento laat ta haci e chens mas grandi cu otro persona ta keda infecta. Ademas e tin efecto perhudicial pa e pashentnan mes. Mas trempan bo duna tratamento, mas miho ta pa salud, tambe na termino largo. Ora cu pashent cu un infeccion di HIV tin un virus inhibi, nan no por traspasa e virus ey mas. Tambe pashent cu un infeccion di HIV regula tin practicamente e mesun expectativa di bida cu hende cu no tin un infeccion di HIV.
Tambe den Region Caribense ta keda aparece infeccion di HIV nobo y lo mester progresa urgentemente den combatimento di HIV. Pa tal rason a organisa durante e congreso un minisimposio pa e profesionalnan di HIV di Caribe: “The Caribbean HIV-care Meeting 2018”. Durante e simposio aki mas o menos trinta profesional di Region Caribense a reuni. Profesional di cuido di, entre otro, Aruba, Corsou, Boneiro, Sint Maarten, Jamaica, Puerto Rico, Barbados, Haiti y Surnam tabata representa. A coorganisa e simposio aki DCAPH (Dutch Caribbean Association of Professionals in HIV-care – Bert Rodenburg y Jessica de Vocht) hunto cu Nederlandse academische organisaties in global health-educatie, Cirion (prof. dr. Eric van Gorp), Health(e)foundation (prof. dr. Fransje van der Waals) y Stichting Rode Kruis Bloedbank Curaçao (prof. dr. Ashley Duits y Gonneke Hermanides). Na e simposio a comparti “best practices” di den region y a dal un prome paso pa yega na un plataforma pa optimalisa sosteniblemente cuido di HIV den region.
Den termino general ta diagnostica e pashentnan relativamente laat, ta cuminsa tratamento cu inhibido di HIV laat, y tambe obtenibilidad di remedi pa HIV di prome escogencia ta variabel y costoso denter di Region Caribense. Banda di esey te ainda ta existi un tabu enorme referente HIV. E echo cu no por papia tocante HIV of e inclinacion sexual di un persona tin como consecuencia cu e pashentnan ta bay laat cerca dokter y, pues, ta cuminsa laat cu tumamento di remedi. Esaki ta haci cu durante un tempo mas largo nan por infecta otro persona. Ademas e situacion inhumano na Venezuela por aumenta e fluho di pashent.
E conclusion di e participantenan tabata, pues, cu un enfoke amplio dirigi riba e situacion local ta necesario, como tambe formulacion di un plan di maneho local. Esaki por sosode solamente cu bon colaboracion interdisciplinario di politico, asegurado di cuido, medico y pashent.
Cada stap den bon direccion ya ta un bunita exito!
Dutch Caribbean Association of Professionals in HIV-care (DCAPH)
A lanta Dutch Caribbean Association of Professionals in HIV-care, of DCAPH, na 2017, cu e intencion di ta un mancomunidad di tur dunado di cuido cu ta envolvi den cuido di persona cu ta biba cu e virus di HIV na e islanan di Aruba, Boneiro, Corsou, Sint Maarten, Saba y Sint Eustatius, como tambe Surnam. Obhetivo di e asociacion ta di colabora cu otro riba tur tereno di cuido di pashent cu HIV. Concretamente nos ta sincronisa liñanan di guia cu otro, nos ta purba haya remedi antiviral na prijs comparablemente reduci na tur isla, nos ta intercambia idea cu otro tocante strategianan di prevencion y nos ta discuti casonan dificil cu otro. E directiva actual ta consisti di Bert Rodenburg, infecciologo na Aruba, presidente, Diederik van de Wetering, infecciologo na Corsou, secretario y Saskia Autar, infecciologo na Boneiro. Nos asociacion ta consisti di mas o menos 15 miembro.