Malesanan transmiti sexualmente den mamanan jong of muchanan hoben cu Wit Gele Kruis ta bezig ta coach, caminda cu nan ta wordo guia na Dienst Besmettelijke Ziektes (DBZ). Sra. Monica Labad – Giel, di Wit Gele Kruis ta amplia mas ariba esaki.
Tin un plan di atake pa cu e hobennan aki, unda cu ta traha afspraak na Dienst Besmettelijke Ziektes, nan ta haci tur nan testnan, nan ta haci consultants. Ta zorg pa e hobennan yega eynan, dimes cu autorisacion di e mayornan. Mester papia cu nan. Hopi biaha mayornan ta bisa cu nan ta traha, cu nan no tin tempo. E ta full un guia, no ta un biaha so e hoben mester bay. E mester bay haci su testnan, e mester haya su consultanan, y tambe su consulta despues. Pero entre tur esakinan, e nacontrolnan.
Sra. Giel- Labad ta keda monitor y traha full esey pa cu e hoben. E parti aki tambe e persona ta keda cu e pregunta cu unabes cu e mucha muhe a hay’e of e mucha homber a hay’e (malesa transmiti sexualmente), toch nan no ta haci uzo di e anticonceptivo. Pasobra cu toch cu e sa, di e risico, toch e ta bay cu’n mucha muhe of mucha homber, cu tin e malesa pero no bou tratamento, y ta bolbe hay’e. E ora tin di puntra si e ainda e hoben no ta wak e peliger of kico ta hunga un rol cerca e muchanan.
Ta haya hobennan cu ta prome biaha nan ta hay’e, pero ta haya muchanan cu ta keda haya e malesa. E ora mester traha un plan di atake di con ta bay traha cu e hoben aki, pa e mira of pa e uza e parti di anticonceptivo. E muchanan aki no ta mantene nan mes na un partner. Esey ta e problema, ya cu nan ta bay cu diferente partner. Esaki ta un acto iresponsabel. Y despues nan ta bolbe bin cu e malesa.
Despues e hoben ta bolbe bin cu e sintomanan di e malesa, tin cu cuminsa di nobo cu e hoben. Dus e parti aki tambe kier bay traha mas intensivo, p’esey tin e cooperacion cu Dienst Besmettelijke Ziektes. Sra. Giel- Labad ta meld e caso y ta hiba e hoben pa Dienst Besmettelijke ziektes pa nan cuminsa cu nan guia.
Door cu ta bezig cu Educacion Sexual, e ta importante pa den e pakket di les, na ultimo touch e tema di malesa. Esaki ta door cu muchanan den 5e y 6e klas tin biaha ya caba ta activo. Dus ta pone un tiki di esey. Ora ta bay cuminsa cu’n trayecto, ta bay cumisna cu e lesnan, ta pone e mayornan na altura. Y e scol cu ta bezig cu e trayecto aki na e momentonan ey, ta invita su mayornan. Como ehempel, Sra. Labad- Giel a bisa di ta bezig cu trayecto 5, ta e ultimo 5 scolnan di SKOA pa rond af tur e 48 scolnan basico di SKOA. Ta invita e mayornan, den e tres añanan cu ta bezig uc esaki, por bisa cu e comienso di trayecto pa aworaki, toch e atencion di e mayornan a crece.
Un tres aña pasa, e atencion di e mayornan ta minimo. Den un di e anochinan informativo, ta invita Dienst Besmettelijke Ziektes, cu ta binn haci nan charla, pa asina duna un bista di e situacion actual di malesanan transmiti sexualmente. Tin hopi pregunta di e mayornan, cu ta keda e impresion di mira con e ta rond di e muchanan. P’esey tambe tin un parti den e lesnan, unda kier educa e muchanan ariba e tereno aki, segun Sra. Monique Labad- Giel, di Wit Gele Kruis.