Relaciona cu e bishita di CAFT na Comision Fiho di Finansa y Asuntonan Economico, miembro di fraccion di AVP, Sr. Richard Arends ta mustra cu el a tuma nota di diferente reaccion di coleganan Parlamentario riba e reunion informativo aki, confirmando falta di conocemento di e materia.
Gobierno bou asignatura berde, a logra di reduci e deficit for di 9.4% te cu 0.5% na 2017, un reduccion di casi 500 miyon florin cu den tres aña ta bira casi 166 miyon pa aña.
Tur conseho preliminar di CAFT e añanan tras di lomba tabata indica e riesgonan pa logra e normanan prescribi. Pues pa aña 2018 esaki no tabata diferente na consehonan cu nos a ricibi na 2014, 2015 y 2016, sinembargo e unico diferencia ta cu 2014, 2015, 2016 y 2017.
E unico diferencia cu añanan anterior tabata cu gobierno di AVP tabatin boluntad pa cumpli cu e normanan, a sa di supera mayoria di e preocupacionnan cu CAFT tabatin, y a cumpli cu e normanan tambe.
Tanten cu bo tin un deficit, esta cu bo entradanan ta menos cu bo gastonan, bo debe ta sigui subi, Bo por papia di solamente di reduccion di debe, ora cu bo tin ‘balanced budget’ of ora cu bo tin un surplus.
Na momento cu bo no tin crecemento economico e proporcion di e deficit of e debe ta aumenta matematicamente.
Ora cu nos analisa e 275 miyon cu CAFT a menciona, obviamente esaki ta inclui e 130 miyon cu pa gran parti a wordo crea artificialmente aña pasa.
Esuma aki ta un calculo cu no ta inclui maneho, cu no ta inclui temporisacion di inversionnan y ta a base di loke nan ta yama ‘ongewijzingd beleid’ pa loke ta trata e maneho financiero pa aña 2017.
Atrobe claramente nos ta wak un falta di maneho, loke IMF ya caba a trece dilanti recientemente.