Como partner di UNHCR, United Nations High Commissioner for Refugees, Cruz Cora Aruba tin e rol di representa y facilita trabou di e agencia Internacional na Aruba. Agencia situa na Washington, DC cu mas di 67 aña di existencia, protegiendo y asistiendo refugiadonan rond mundo. Na 2015 UNHCR a celebra su 65 aniversario y durante su existencia a yuda mas cu 50 miyon refugiado pa asina nan por a cuminsa un bida nobo exitosamente.
Meta principal di UNHCR ta pa salvaguardia e derechonan y bienestar di personanan cu a wordo forza pa huy di nan pais. Hunto cu su partners, UNHCR ta percura pa tur hende por tin e derecho pa haci peticion pa asilo, obtene esaki y tambe haña refugio sigur den otro pais. UNHCR ta sigura cu un refugiado no wordo debolbi involuntariamente un pais cu e por enfrenta persecusion. Na termino largo, UNHCR ta yuda refugiadonan busca un solucion, dor di repatriamento voluntario, integracion den e pais di asilo of den un tercer pais.
Ken ta un refugiado?
Un refugiado ta un persona cu a hañe forza pa huy di su pais pa motibo di persecusion, guerra of violencia. Un refugiado tin un miedo bon funda di persecusion pa motibo di raza, religion, nacionalidad, opinion politico of pa ta miembro di un grupo social particular. Mas sigur cu nan no por bolbe nan pais of tin miedo di haci esaki. Guerra y violencia ta e motibonan di mas grandi cu refugiadonan ta huy di nan pais. Un refugiado NO ta un persona cu ta busca su bienstar den otro pais pa motibonan economico. Esaki ta un migrante economico y esaki ta un persona cu voluntariamente ta dicidi di establece su mes den un pais cu por ofrece economicamente un mihor futuro.
Ken ta un persona cu ta busca asilo?
Ora cu un persona huy di su pais y busca pa haci di otro pais su sanctuario, e ta haci un peticion pa asilo: e derecho pa wordo reconoci como un refugiado y ricibi proteccion legal y material. E persona aki mester demostra cu su miedo di persecusion den su pais di origen ta seriamente funda.
1951 Refugee Convention
E instrumento primordial cu ta cubri leynan pa refugiado a wordo trata na 1951 durante e Geneva Convention. E convencion aki claramente ta stipula ken ta un refugiado y e tipo di proteccion legal, social y material e persona mester ricibi di e paisnan cu a firma e convencion aki. E convencion aki tambe ta define e obligacionan di e pais cu ta “host” e refugiado. Tambe e ta specifica ken no ta califica pa un estado di refugiado. Na prome instante e Convencion aki tabata limita na refugiadonan den Europa despues di Segundo Guerra mundial, pero na 1967 un Protocol a wordo firma cu ta cubri e problema aki mundialmente.