STur cos ta cla pa por duna inicio na e di 49 conferencia di e Asociacion di Bibliotecanan di Caribe, como avebracion Acuril, cual Aruba lo ta sede e aña aki di e conferencia.
Esaki ta e di cinco biaha cu Aruba lo tin e honor di organisa e conferencia aki. Sra.
Astrid Britten, directora di Biblioteca Nacional Aruba y alabes coordinador di e conferencia di Asociacion di Bibliotecanan den Caribe, Acuril, a bisa cu e conferencia aki lo tuma luga for di dia 3 pa dia 6 di Juni, na Renaissance Convention Center.
Tema di e conferencia di acceso y e oportunidad pa un y tur con Bibliotecanan den Caribe, pero tambe archivo y museo, ta duna un aporte na e United Nations Sustainable Development Goals.Esaki ta e metanan di desaroyo sostenibel, cu ta 17 en total. Durante di e conferencia lo bay enfoca sigur riba number 1, cual ta esun di pobresa. Tambe tocante di illiteracy y lifelong learning, cual ta educacion, Libraries & Sustainability, cual ta sostenibilidad den bibliotecanan, cual ta e meta numbernan 12, 13, 14 y 15.Con ta bay integra e strategia pa por logra mas cu un di e metanan aki y naturalmente meta number 16, con Bibliotecanan por contribui na un sociedad di paz cu locual ta hopi importante tambe.
Ta bay tin un variacion di orador, cu ta bay ricibi na Aruba. Tin minister Alcala-Wale di Corsou, kende ta minister di Ciencia, Cultura y Deporte. Ta bay tin for di Mexico profesor Jesus Lau. Ta bay tin un cabayero, kende ta un botanista for di St. Lucia, Lauren Jean-Pierre. For di Hulanda ta bay tin profesor Ceest Hammelink. For di Koninklijke Bibliotheek di Hulanda, Michael Tonen. Tin Paul Geerders cu ta di un scol di GO, cu ta specialisa den informacion. Tambe ta bay tin Jamy Lacle, cu ta traha na World Bank na Washington. Tambe ta bay tin e minister encarga cu Biblioteca, pero cu alabes ta minister di Enseñansa, Ciencia y Desaroyo Sostenibel, cual ta dr. Armando “Rudy” Lampe.Cu esaki kier duna un aporte na e desaroyonan cu tin y pa wak tambe kico ta contribucion di e paisnan den Caribe. Naturalmente Aruba, con leu nos ta cu e metanan di desaroyo sostenibel, ki aporte ta duna na esaki.
E EVENTO
Ta bay tin naturalmente e inscripcionnan pa e participantenan di afo. P’esey tabata tin e Call for Papers, pa e hendenan sa cu e evento tabata na caminda y programa ta cla. Tin sigur mas di 22 pais di hendenan di diferente parti, cual ta biniendo Aruba y naturalmente ta manda invitacion pa esunnan cu un of otro manera ta sinti nan identifica cu nan ta haya interesante pa tey. Ta bay manda informacion cu e Website unda cu por haya mas informacion, si nan ta desea pa participa na e evento aki, pa loke ta trata e metanan pa desaroyo sostenibel.
KICO TA BIN DESPUES
E asociacion otro aña ta cumpli 50 aña. Atrabes di aña ta trata un tema riba tereno di Biblioteca, cual ta di nificacion hopi grandi. E meta specifico aki, cual ta e metanan pa desaroyo sostenibel, bo ta enfoca riba e agenda 2030 di Nacionnan Uni, unda cu pa e periodo eynan, lo mester a logra un of mas di e metanan aki. E rol cu Biblioteca tin den logramento di e metanan aki ta hopi importante.
Biblioteca ta trahando riba e camindanan di cambio caba. Ta showcase durante e conferencia loke a bin ta haci riba diferente tereno y trahando hunto. Partnership tambe ta un parti esencial pa loke ta trata e metanan pa desaroyo sostenibel. Tur esey ta bay ta parti di esaki tambe.
Des Croes ta encabesa di e departamento Arubiana/Caribiana cu ta e coleccion nacional di Biblioteca Nacional y tambe ta coordina, hunto cu Astrid Britten, e conferencia di Acuril, cual ta di 49 biaha cu ta wordo organisa. Acuril ta para pa tur biblioteca y archivo y centronan di informacion den Caribe. Mester coy Caribe full cu ta cosnan tambe di Latino America.
Acuril semper ta presenta su conferencia anualmente y den e conferencia tin su charlanan. E tin su oradornan, pero tambe e tin su hendenan cu ta e vendornan cu ta bin sostene e conferencia. E vendornan ey e aña aki ta bay tin 23 di nan. Nan ta e companianan cu ta sostene Bibliotecanan rond mundo y nan ta bay mustra nan productonan tambe den Caribe, con nan ta sostene cu databasenan di informacion, productonan pa bibliotecanan. Banda di e conferencia ta bay tin e sala di exposicion di tur e 23 companianan aki.
Tambe ta bay tin un parti cu yama e Boulevard di Poster, cu ta posternan cu ta para pa tur e proyecto, investigacionnan cu ta wordo haci na Bibliotecanan den Caribe. Nan ta bin presenta eseynan, a base di un poster cu tambe ta bira hopi atractivo pa hende wak, cu bo ta wak’e diferente proyectonan. Tin di nan chikito, tin di nan mas grandi. Investigacionnan cu ta wordo haci den Caribe, cu ta den e posterboulevard aki.
Banda di e conferencia tin tambe e parti di un programa social pa e participantenan cu ta asisti na e conferencia, pa nan siña conoce Aruba tambe mas di cerca. Kico ta e parti cultural, e parti di e hendenan di Aruba. Esey tambe ta bay contribui na e parti di conoce otro pa e otro islanan den Caribe.Nan ta bay mira tambe e diferente museonan cu nos tin na Aruba, Archivo Nacional, nan ta bay wak e Bibliotecanan y tambe e centronan di informacion na Aruba.Ta purba di mustra nan kico Aruba ta ofrece tambe riba e parti di trabao di Biblioteca y e parti trabao di informacion.Ta bay haya un bista mas tambe kico den e area aki ta bezig caba den Caribe. Na Maart a lansa nan Biblioteca Digital, cu a cuminsa na Arubiana. Asina, den biblioteca tambe ta bay haya sa con leu tur e bibliotecanan den Caribe ta.
WEBSITE
Semper tin e website di Biblioteca Nacional mes, cual ta bibliotecanacional.aw. Pero pa e conferencia tin e website tambe di acuril2019aruba.com.
COSTO DI PARTICIPACION
Pa participa na e conferencia aki tin un costo. Pa esey por tuma contacto cu Biblioteca Nacional. Tambe riba [email protected] y eynan por pidi pa mas informacion. Por participa pa dia tambe. Si bo ta bisa cu no por bin henter siman, pero si ta interesa den un dia of den dos dia, tambe por. Na Biblioteca Nacional por haya tur e informacion eynan, Dess Croes a bisa por ultimo.