Ora di bay biaha e pasahero mester pensa di pasa haci e tramitenan pa facilita su proceso si e kier biahero kier hiba su telefon, tablet, laptop. Sra. Xiomara Schwengle- Maduro, Hefe di Aduana na Airport Reina Beatrix, ta splica.
REGISTRACION
E biahero por pasa registra esakinan na un manera mas facil, door di download un formulario y registra e numbernan di e articulonan cu e ta hibando den exterior. Pero e tin cu tene cuenta cu e formulario aki ta valido solamente ora cu e trece na Douane pa e por registra y Douane ta firma e documento. Solamente ora cu e bin cu e product cu Douane haci su control, e registracion ta valido. E registracion ta conta ora cu bin bek, cu si encase e producto ta casi nobo, e Douane no ta bay tin duda cu e producto aki ta bay sali for di Aruba y e ta bay vakantie cun’e. Ta di remarca cu e formulario ta limita na e tres tipo di productonan aki so. Si e biahero ta hibando otro articulo cu no ta esey, e formulario no por wordo uza pa esaki. E unico dos camindanan cu por registra e formulario, ta na Douane mes y na Aerocargo, cu ta mas accesibel pa e biahero por yega. No tin e cuestion di paramento di auto. E ta mucho mas facil.
INVOERRECHTEN
Ley ta bisa cu tur ora cu e mercancia yega, e mester paga impuesto. Si un hende ta bay di biahe, e hiba su artefactonan electronico e mester registra esakinan. Si nan no ta registra, Douane por cobra invoerrechten ariba dje. Ni si e artefacto ta mustra bieu, ya cu ley ta stipula cu manera cu e producto yega mester paga impuesto riba dje. Pero tin excepcion ariba e leynan. E rekisitonan pa cu e exoneracion, ta cu e biahero mester 16 aña bay ariba y cu e mester tin un ticket pa mustra cu el a biaha. Sra. Schwengle a bisa cu desde cu a implementa e ley aki aña pasa, por a mira cu tin un cambio den comportacion di e biahero caba. Nan a bira mas consciente y nan a compronde, nan a dicidi cu nan ta mes ta haci nan parti di haci nan berekening. Tin un lista di exoneracion. Den e lista ey, tin un exoneracion di 400 florin ariba facture. Esey ta productonan sin defini ki tipo di producto nan mes. Tin un lista di producto cu ta cay den exoneracion, cu ta disponibel ariba e website. www.douane.aw
Si tin mas pregunta nan por dirigi nan mes ariba info.aw , pero papiando di facture di 400 florin cu e persona cu ta trece su articulonan cu el a cumpra den exterior. Si e deduci e 400 florin, esey ta exoneracion, e resto e mes tin cu dirigi na e caha pa paga. Enbes cu e hende mes warda te ora cu Douane haci su control, e mes por haci su proceso.
TURISTANAN
Pa loke ta personanan cu no ta biba na Aruba, no tin limite di exoneracion, pasobra cu en principio cu e producto no ta keda local. Cu excepcion di productonan cu ta consumibel, manera p.e. bebida alcoholic. Esey nan si mester tene cuenta cu e limiti di exoneracion. E ora ey si nan mester paga pa e diferencia. P.e. por menciona e lista di exoneracion, ta haya un lista di productonan destila. Si e persona ta bin cu mas di un liter, automaticamente e ta paga e diferencia. Pa loke ta productonan electronico, e turista no mester yena papel of paga algo pa drenta Aruba cu e artefacto electronico, Sra. Schwengle a bisa cu ta depende di ki tipo di artefacto. Pero en principio, esun cu ta bay keda, eseynan si mester controla. Ta controla tambe si e tin su permisonan corespondiente, depende kico e ta trece. P.e. si el a bin cu’n telefon cellular, e mester busca su permiso na DTZ. En corto, tin productonan cu tin permiso di importacion mara na dje, y esey tin cu tene cuenta cun’e. Te asina leu, declaracionnan di Sra. Xiomara Schwengle- Maduro, Hefe di Aduana na Aeropuerto Reina Beatrix.