Internacional: Diabierna 4 di november ta wordo celebra dia di Organisacion di Nacionnan Uni pa Educacion, Ciencia y Cultura (na ingles: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization: UNESCO).
E ta un organismo specialisa de Nacionnan Uni , cu e compromiso pa mejora e calidad di bida di personanan y promove e paz, pa medio di cooperacion internacional den e area di educativo, cultural, comunicacion y ciencia.
Con UNESCO a lanta y a desaroya
UNESCO a wordo crea na final di segundo Guera Mundial cu e meta pa reestablece e sistema educativo na paisnan mas afecta dor di e guera y cu menos recurso pa por a logra ariba nan mea pa reconstrui nan sistema educativo y cultura. Asina aki nan a logra tambe nan submeta di contribui na e paz mundial y genera calidad di bida na e cuidadanonan di cada pais cu nan a yuda.
Na 1945 durante un conferencia di Nacionnan Uni una cu 44 pais a forma parti, 37 pais a bay di acuerdo pa aproba e fundacion UNESCO. 4 di november 1946 e documentonan oficial a drenta na vigor. Despues di e fecha aki, na 1958 UNESCO a inaugura su cede na districto VII na Paris.
Den aña 60 a bin un serie di ideanan nobo tocante Un ordo Mundial di Informacion y Comunicacion, cu topiconan referente na control di medionan di comunicacion di Estadonan y libertad di prensa.
Na 2011 a wordo aproba e participacion di Palestina como miembro di UNESCO pa promove dialogonan entre cultura , inversion den educacion y combati violencia y terorismo. No ta tur pais nan ta de acuerdo esaki pero UNESCO ta continua cu su trabou meta di union di nacionanan.
Actualmente 195 pais ta forma parti di e organisacion internacional.
Director General di UNESCO desde 2017 ta Audrey Azoulay procedente di Francia.