Durante aña 2016 Aruba a demostra di por mantene un mercado di turismo stabil apesar di retonan cu a presenta durante e aña. 2016 a cuminsa unda Merca a experencia un winter suave, specialmente den e region cu tradicionalmente ta representa e mercado principal pa e region Caribense. Menos hende a biaha for di e parti Noreste di Merca durante ‘high season’ basicamente y alabes tabata e aña di eleccion presidencial Mericano. Venezuela ta e di dos mercado turistico mas importante pa Aruba cu a sufri un caida drastico. A.T.A. a bin ta pone enfasis riba e fenomeno di Venezuela y e mercado cambiabel aki pa basta tempo. Loke a indica cu lo ta bay ta un hecho na varios ocasion, esta cu e mercado lo cay y lo ‘normalisa’, tabata dificil pa mara na un periodo / fecha. No obstante reduccion di e mercado Venezolano debi na e situacion economico/politico na e pais aki, por conclui cu Aruba su turismo a permance relativamente stabil. Esaki ta debi na mercadonan manera Merca y tambe otro mercadonan den Latino America y Europa. E stabilidad ta danki na Aruba su strategia pa activa Merca na un manera mas fuerte. Aña pasa Aruba a mustra un di e crecementonan mas fuerte for di Merca pa loke ta trata e region Caribense. E aña aki mientras cu otronan ta captura nan crecemento fuerte for di e mercado aki y mientras cu e competencia pa logra esaki tabata uno sumamente fuerte cu descuentonan agresivo, Aruba a pone enfasis riba mantene stabilidad y sigui prepara pa logra crecemento fuerte for di e mercado di Merca na 2017 atrobe.
Compara cu e prome diesun lunanan di 2015, incluyendo Venezuela, por a nota un reduccion di 9.2% di bishitante den su totalidad. Si exclui e mercado fragil Venezolano di e analisis, por mira cu nos turismo a sigui crece cu 1.9% di bishitante, un aumento di 15,165 bishitante adicional.
Turismo ‘stay-over’: Januari – November 2016
Compara cu e prome diesun luna di 2015, den 2016 e turismo procedente for di e continente Norte Americano a subi cu 0.4%. Merca a subi cu 0.9%, mientras Canada a baha cu 6.2%. E continente Norte Americano a trece 609,067 bishitante cu ta representa un total di 60.6% di turismo durante e prome 11 lunanan di aña pa nos isla. Pa loke ta e continente Latino Americano, esaki a conoce un reduccion di 28.6%. Esaki debi na problemanan economico y politico na Venezuela cu a baha cu 37.6%. Esaki tambe ta conta pa Brazil cu un reduccion di 36.9%. E impacto di crisis pa cu e mercado Venezolano riba nos turismo a wordo parcialmente absorbi danki na e crecemento di Colombia cu a subi cu 41.5%, sigui pa Argentina cu un crecemento di 22.0%. E continente di Latino America a trece 277,344 bishitante, pues un 27.6% di nos turismo durante e prome 11 lunanan di aña. Pa loke ta Europa por nota un aumento di 6.8% en general pa cu e continente aki. Hulanda a subi cu 1.0%, mientras Reinonan Uni (UK) a aumenta cu 50.8%. Europa a contribui cu un total di 79,342 bishitante cu ta representa 7.9% di turismo pa Aruba den e prome 11 lunanan di 2016.
Turismo crucero
Pa e prome diesun lunanan di 2016, 555,401 pasahero crucero a bishita nos destinacion, cual ta 7.8% mas compara cu e mesun periodo na 2015. Esaki ta encera cu nos haf a yama bonbini na un total di 260 barconan crucero durante prome 11 lunanan di 2016 cual ta 4.8% mas compara cu e mesun temporada na 2015. Remarcabel pa november ta e varios ‘first calls’ cu nos a ricibi. Asina Aruba a ricibi pa prome biaha e cruceronan Carnival Magic (16 di November), TUI Discovery (22 di November), Carnival Vista (22 di November) y Meinschiff 5 (30 di November).
Turismo en general: Mercado Mericano stabil y promotedor
Fuera di e retonan anteriormente menciona y un reduccion di 4% di capacidad aereo pa Aruba for di Merca den 2016, Aruba a nota un crecemento di 1% compara cu e prome diesun lunanan di 2015 pa cu turismo Mericano. E virus ZIKA cu a wordo registra den region di Caribe, incluyendo Aruba tambe, aunke ta dificil pa midi e impacto di cuanto turista a opta pa no bishita Caribe, ta algo cu tambe mester remarca ora ta papia di 2016. Segun hoteleronan, e impacto no lo tabata mucho, pero si tawatin cancelacionnan di ‘group business’.
Cu campañanan nobo digital y tradicional dirigi na mercadonan principal Mericano, nos por nota cu e mercadonan a permanece stabil y hasta a mustra desaroyonan faborabel. Nos mercado principal, cu ta e estado di New York a crece cu un 3.9% durante e prome diesun lunanan di aña. Esaki tambe ta conta pa Massachusets (+2.2%), New Jersey (+4.3%), Pennsylvania (+1.5%), Florida (+1.2%) y Connecticut (+1.9%). Ademas por nota crecemento di bishitante di estadonan cu ta desaroyando positivamente manera Maryland (+0.5%) y North Carolina (+9.3%) durante e prome diesun lunanan di 2016.
Aruba a inverti fondonan adicional e aña aki den e mercado Mericano y ta anticipa un 2017 cu mas bishitante di nos mercado principal. Esaki ta meta cardinal pa asina por logra crecemento di nos turismo total pa 2017, un aña unda A.T.A. ta proyecta cu ainda lo mira bahada den cierto lunanan for di e mercado di Venezuela. Pero un aña unda A.T.A. kier mira esaki completamente contraresta pa medio di crecemento di otro mercadonan. Claro cu e mercado cu mas volume pa nos, esta Merca mester hunga un papel clave den esaki. Como meta A.T.A. a stipula un crecemento di 5% for di Merca pa otro aña. Airlift fuerte ta forma parti di e base pa por logra esaki. Asina por indica cu airlift for di Merca ta mustra crecemento di 9.5% durante prome kwartaal di aña 2017.
Acomodacion
Aruba ta ofrece su bishitantenan un variedad di acomodacion pa aloha. Pa e luna di november 41.7% di bishitante a keda na un ‘high rise’ hotel, cu ta un reduccion di 4.4% compara cu november 2016. Pa locual ta hotelnan ‘low rise’ esaki a representa un 10.0% di marketshare, cu ta un aumento di 20.2% compara cu november 2015. Tipo di acomodacion timeshare a ricibi 28.5% di nos bishitantenan, cu ta un reduccion di 5.1%. Mientrastanto 19.8% di e total di bishitantenan a hospeda den un acomodacion alternativo (‘other accommodations’), cu ta un reduccion di 66.1% compara cu November 2015. Esaki ta consistente cu e ausencia di e fenomeno di ‘raspacupos’ y tambe e normalisacion di e mercado Venezolano.
Revenue Per Available Room
Aruba no tin e mesun capacidad di camber cu otro top destinacionnan den region (di cual porcierto) varios tin ampliacionnan significante tumando luga, cu ta bay man den man cu entre otro crecemento den cantidad di bishitante tambe. Aruba su RevPar ta den top 10 mas halto den nos region. E bishitante cu ta yega ta dispuesto pa paga mas pa nan vacacion na Aruba. Claro cu Aruba a competi e aña aki a base di prijs pa camber tambe, aunke esaki a bin ta mustra mehoracion (esta subida of stabilidad). E RevPar ta keda ta uno halto pa nos region; Asina Aruba ta conta cu un RevPar di USD 179.56 cu ta wordo sigui pa Jamaica (USD 153.45), Puerto Rico (USD 129.38), Republica Dominicana (USD 97.65) y Curaçao (USD 99.44). Esakinan ta resultadonan conforme STR Report pa cu luna di oktober y tur resultado ta referiendo na e prome 10 lunanan di 2016.
Hotelnan / AHATA
Segun Aruba Hotel and Tourism Association pa e luna di november, e ‘Average Daily Rate’ (ADR) a reduci cu 0.9% compara cu 2015. Esaki den cifra ta US$ 190.80 na 2016 compara cu US$ 192.57 pa 2015. E ganashi pa camber, e asina yama RevPAR a crece cu 2.2% di US$ 148.74 na 2015 pa US$ 152.01 na 2016. E anochinan ocupa pa camber a aumenta cu 2.5 punto unda november 2016 a nota 79.7% di ta ocupa.
Economia / CBA
Di acuerdo cu Banco Central e asina yama ‘Tourism Receipts’, pa cu e di dos kwartaal di 2016, a contribui cu US$ 669 miyon na nos economia cual ta un reduccion minimo di 0.4% compara cu e mesun temporada den 2015.
No obstante e retonan cu 2016 a trece cu ne manera e Zika virus, eleccion presidencial y winter suave na Merca, caida di mercadonan manera Venezuela, Brazil, y Canada, Aruba a demostra di por mantene un mercado di turismo stabil. Manera varios den e industria a indica na varios ocacion e aña aki “flat is the new normal”. Pa Aruba e factor unico cu ta afecta nos destinacion y no ta afecta otro of ta afectanan hopi menos ta e caida di Venezuela, cu ta un reto adicional pa Aruba compara cu otronan. Mester nota tambe cu Aruba y otronan ta reporta cifra a base di formula di UNWTO, unda ta inclui tur bishitante incluyendo esunan di Venezuela claro, den e total. Venezuela a eleva e cifranan significantemente pa Aruba, y e aña aki a impacta esakinan negativamente. A.T.A. a amplia riba e mercado aki extensamente na varios ocacion.