Prome cu DOW cuminsa traha un proyecto semper ta haci estudio y p’esey loke ta ser bisa cu DOW lo ta trahando cu ta pone cu nos matanan mangel ta muri awe no ta berdad segun Sr. Marlon Croes a splica.
DOW a tuma nota den medionan di comunicacion contra di nan organisacion pa cu e cuido di e mangrovenan na Santo Largo. Ta asina cu nan a menciona di biaha, cu DOW cu su trabao na infrastructura a causa cu e mangrovenan aki ta muriendo. Bisando esey, Sr. Croes a splica cu prome cu nan bay asina leu, nan ta haci un estudio debido ariba kico lo por ta e causa di e mangrovenan ta muriendo. Den e caso aki, tabata tin dos onderzoek cu a wordo haci. Un colega di departamento Directie Natuur & Milieu y tambe Altera, Hogeschool voor Landbouw Wageningen cu a yuda cu e estudio aki tambe.
Resumiendo, en berdad trabaonan ta wordo haci na gran escala riba nos infrastructura y DOW ta un organisacion cu ta responsabel pa e infrastructura na Aruba. No ta DOW so ta traha ariba infrastructura, pero tambe tin varios stakeholdernan, manera WEB, ELmar, Setar. Pero e por ta un contratista cu por ta trahando pa un di esakinan. Esy ta trece cun’e cu tin diferente stakeholder cu ta trahando y cu por causa un confusion kende ta responsabel pa un daño haci na becindario. Den e caso specifico aki, a pidi Altera pa haci algun estudio pa nan, y Altera a bishita Santo Largo hunto cu DOW y a evalua, wak e luga, studi’e di tur angulo y hopi lihe a bin constata cu no ta e caretera cu ta trahando, como DOW hunto cu Odinsa ta e causante di e mangrovenan ta muriendo.
E cantidad di salo den e saliña aki, cu por cierto ta un tereno eigendom, cu ta propiedad di otro hende, e no ta propiedad di gobierno, cu ta parce cu ta muriendo eyden. Bisando esey, e salidad ta subi door cu tabata tin durante trabaonan haci door di un compania di utilidad den transcurso di 2016 unda cu tuberianan cu no tabata ariba mapa, ya cu e saliña aki tabata y e ta un tereno propiedad y tubonan a wordo tira pa e saliña por funciona. Sr. Croes no sa desde ki tempo e tubonan aki a wordo tira y di aña 2004 bin ariba, el a crea un condicion faborabel, unda cu e mangrovenan por a crece den e saliña aki. DOW tin fotonan di 1957, 1987, 2000 bin ariba cu nunca tabata tin mangrovenan den e area aki. Ta despues di e 2004 bin ariba, condicion a bira faborabel cu e mangrovenan por crece.
Un compania di utilidad a tira liñanan entre e refineria cu su planta a kibra na dos caminda, tuberianan. Naturalmente, ora cu esey kibra bo no tin un proceso cu awa ta drenta y sali for di e lama drenta e saliña, cu ta duna un refreshment den awa y ta mantene e salinidad di e awa faborabel pa e mangrovenan por sigui crece.
Estudio cu DNM y Altera a haci , tur dos ta bisa mesun cos. E caretera cu a traha no ta un caretera cu a mishi cu e tuberianan, pa cual a acudi na e compania di utilidad pa urgi esaki pa nan conhuntamente cu DOW, pa cuminsa drech’e. E rapport di Altera ta sugeri cu si kier pa e mangrovenan sigui crece of mehora, mester trece e condicionnan, segun Sr. Marlon Croes, director di DOW.