Gobierno ta poniendo stapnan firme, pa drecha e direccion cu e pais tabata bay. E crisisheffing lo genera 140 miyon florin pa gobierno. Sra. mr. Xiomara Ruiz- Maduro ta splica e placa cu e crisisheffing ta bay genera.
Cu esaki gobierno lo cumpli cu e PPP proyectenan di 80 miyon florin y lo resta 60 miyon extra, pero den kico lo bay inverti e placa cu ta resta? Hopi ta e reaccion di e mayornan pakico no ta absorba e schoolgeld. E mandatario ta splica cu e placa cu na PPP gobierno tin un responsabilidad di 80 miyon cu mester paga cada aña. Pero aworakinan gobierno ta den fase final pa firma un protocol cu Hulanda, cu a puntra gobierno cual ta e pasonan cu a tuma pa drecha e financiero cu e gobierno actual a hereda. A bisa Hulanda, cu lo drecha e situacion aki, pero den e situacion aki, nan kier keda cu espacio pa por haya haci inversionnan. Inversionnan cuantioso cu ta wordo haci den e Sociaal- Plan. Mester wak rond cuanto problema social tin pa cual mester wordo resolvi. Dus, placanan cu ta bin no ta ganashi pa gobierno, pero ta placanan cu ta bay den e tipo di proyectonan aki. Banda di esaki tin inversionnan tambe den locual ta e parti di siguridad di nos pais. Tur hende ta wak kico ta pasa, unda cu mester di e fondonan por wordo aloca. En berdad, cu durante campaña a priminti cu lo no mester paga schoolgeld. Pero tin hopi promesanan cu no por cumpli cu nan, den e prome 6 pa 7 luna di gobernacion. Ta p’esey cu den ley ta poni cu’n gobierno ta wordo eligi pa 4 aña, pa asina cumpli cu su termino. Den e cuater aña aki, den e promesa cu ta wordo treci dilanti, ta traha pa cumpli cu nan.
Pero den secuencia di prioridad, pais Aruba mester stabilisa su mes financieramente, ya cu di cada 1 florin, 90 ct ta wordo destina pa debe, e ora e no tin stabilidad financiero, pa cual mester haci algo pa esaki. P’esey durante nan tempo di oposicion, nan tabata bisa cu nan no tin pura pa yega na e punto aki. Y e punto aki, ta caminda cu e ta haci dolor. Caminda cu kier pone un florin, mester kit’e di un otro caminda. Pero pueblo no kier pa bo kit’e for di dje, eynan. Esey ta e consecuencia di cu cada 1 florin, 90 ct ta bay pa debe.
Bou di e supervision financiero aki, caminda cu Sr. Mike Eman a firma pe pasobra cu e no a asumi su responsabilidad. Y bou di e supervision aki, tin cierto responsabilidadnan cu ta pone presion ariba e gobierno. Ta p’esey nan a bisa Hulanda cu nan kier keda cu espacio pa inverti dne e parti social. Di un banda, pueblo ta wordo cobra extra por medio di un crisisheffing. Pero esaki ta bay pa paga e proyectonan di Private Public Partnership, cu e gobierno anterior a laga traha sin mustra di unda e ta bin. Pero di otro banda, e pueblo ta haya inversionann den e parti social. nan ta haya inversionnan cu ta bin bek, den locual ta e parti di siguridad. Y a medida cu aña ta pasa, cu a haci inversion den social y siguridad, e ora tin placa pa por hinca den locual ta enseñansa, den locual ta cumpli cu promesanan electoral.
Por ultimo, e mandatario di Economia, mr. Xiomara Maduro, a sigui bisa cu e situacion actual ta un situacion di prioridad, prioridad na cierto cosnan. A duna prioridad pa tene cabes ariba awa financieramente. Hunto cun’e, e inversionnan necesario social y den siguridad. Y asina ta sigui bay den e otro puntonan cu tambe tin e prioridadnan cu caminda cu mester bin inversionnan necesario. Gobierno no por haci tur cos di un solo biaha. Ta cada aña ta un solo cos nan por haci.