Dr. Wilmer Salazar, di Departamento di Salud Publico ta splica riba e tema di virus di malaria, kico ta causa esaki.
E sangura cu ta causa Malaria, no te mesun cu ta causa chikinguya of zika. Esaki ta un otro. Pero entre 30 pa 60 specie ta transmiti e tipo di malesa aki. Tambe mester remarca cu Latinomaerica y Caribe, 21 pais ta endemico. Esaki kiermen cu tur aña tin caso di malaria den e area aki.
Venezuela y Haiti ta pasando den un situacion cu for di aña 2015 a cuminsa cu aumento drastico di malaria, tambe yama Paludismo. E malesa ta producto di e zona minero, cu ta frontera entre Brazil, Colombia y Guyana. Y e boom ey a laga sin ningun tipo di mas hende pa busca su miho modo di bida, pero na un forma basta peligroso. Ora cu e bin bek na luga di origen e ta trece como consecuencia cu malaria of paludismo, a plama dne 17 estado di Venezuela. E ta cuminsa den e region sur, te na e region di Los Andes. Zulia incluso tin algun casonan raporta, pero e area cu ta keda rond di Aruba, manera Punto Fijo, te ainda nan no a raporta casonan.
Malaria ta un palabra na Frances, cu ta nifica, mal aire y a cuminsa tempo di construccion di e Canal di Panama. Y nan tabata infecta cu e malesa, y mayoria tabata muri door cu no sa kico ta pasando.
Mas aleu, dr,. Salazar a sigui bisa cu actualmente tin un boom den mineria y hendenan cu ta busca miho biba. Nan ta bin di tur parti di Venezuela, pero tambe di Brazil, cu tambe tin conocemento di otro malesanan. Ora cu bin bek na su luga di origen y bin bek na e sanguera transmisor di malaria, esaki lo tin su consecuencia cual ta afectando Venezuela awo.
Na Venezuela tin estadonan di alto riesgo y tin estadonan cu no ta necesario tuma medidanan profilatico medico. Pa malaria ainda no tin vacuna, tin uno den proceso cu pa 2018 por bin, pero ainda ta den proceso. Malaria ta un parasito cu su transmision ta pa un anofeles cu ta un sorto di sangura y e hendenan cu pro wordo afecta, ta muchanan bou di 5 aña, hendenan muhe na estado y personanan cu deficiencia inmune, personanan cu tin HIV y mester ta alerto ariba esey.