Na cuminsamento di e aña aki ImSan a tuma 7 personal nobo pa por a sigui e opleiding pa ambulance chauffeur na nos hermana isla Curaçao. Esaki ta e di dos grupo di ambulancechauffeur cu ImSan ta educa via Academie voor Ambulancezorg di Hardewijk, segun e mesun nivel y exigencianan cu na Hulanda. Ta importante pa remarca cu core un ambulance, cu ta un voorrangsvoertuig, no ta facil. E tin hopi reto cun’e y aspectonan di siguridad cu mester tene cuenta cun’e. Prome cos cu mester tene cuenta cun’e ta e siguridad den trafico, e mesun regla nan di trafico ta conta tambe pa un ambulance.
Aunke como voorrangsvoertuig e tin ontheffing pa cierto reglanan di trafico, p.e. pasa den luz cora, toch e mester tene su mes na cierto afspraak di e ontheffing. Tambe e mester tene cuenta cu e colega cu ta patras den e ambulance i mas principal e pashent cu e momento ey ta wordo transporta. E tipo di transport cu ta bay haci uzo di dje ta depende di e situacion di e pashent. E opleiding a dura 9 luna, y ta consisti di dos parti, e parti rijvaardigheid y e parti di medisch assisterend. E parti medisch assisterend cu ta basta extensivo, por lo general a wordo duna na Curaçao. Akinan e personal ta siña tur locual ta anatomia y physiologia, ziektebeelden y medicijnleer. Esaki a wordo finalisa cu un praktijk examen cu ta consisti di cardiologia, traumatologia, pediatria y non-trauma.
E parti di rijvaardigheid si a wordo duna na Aruba mes, mirando cu e regla di trafico di e dos islanan ta diferente. Pa 4 siman largo e trainingnan a wordo haci riba e careteranan rond di Aruba, tambe e pista di palo marga a wordo uza pa un parti di e training. E parti aki ta consisti di dos lesblok cu tambe a wordo finalisa cu un examen. Ta importante pa sa cu un ambulance ta un vehiculo mas pisa cu un auto di famia, ademas tin ekiponan y hende den e cabina patras cu ta pone cu e peso no ta wordo comparti igual, dus cu ta bay tin mas peso parti patras. Tur esakinan ta bay hunga un rol na momento cu bo ta coriendo, y vooral si bo ta bay core cu un velocidad mas halto cu normal. Den un auto normal bo no ta sinti asina facil cuanto forsa ta wordo poni riba structura di e auto, pero cu un ambulance si esaki ta mas notabel y e pashent ta esun cu mas por sinti e effectonan aki ora e ta drumi patras. P’esey ta importante como manehador di un ambulance pa tene cuenta cu tur esakinan. Esey hopi biaha ta motibo cu nos ta pidi pa duna e ambulance preferencia, pa asina menos maniobra mester wordo haci cu e ambulance. Tur esakinan ta parti di e leerproces durante e opleiding. Ambulance ta traha a base di protocol nan cu mester wordo implementa.
E 7 personal nobo ta sinti nan mes hopi orguyoso cu awe nan por ta forma parti di e team di profesionalnan bon prepara cu tur dia ta percura pa duna cuido medico na un nivel hopi halto. Nan ta wordo felicita di parti henter e staf i personal di ambulance cu e logro grandi aki i alabes ta yama nan bon bini oficialmente na e mundo di ambulance. Tambe un gradicimento ta bay na un y tur cu di un of otro forma a contribui na exito di e studiantenan nan durante e 9 lunanan, y sigur tambe na director di ImSan Dr. Rajnherc cu semper a kere den su yiunan di tera y percura pa nan ta bon prepara pa duna prehospital care. Un pabien ta bay na Aldrick Loefstop, Andre Petrocthi, Anthony Bermudez, Eugene Simmons, Gershwin Giel, Hubert Winterdal, Xavier Kelly.