Den un conferencia di prensa, Sr. Marlon Sneek a trece dilanti algun puntonan di studielening tocante esaki, ya cu hopi hende no ta compronde e cambionan cu a tuma luga. Ta importante pa trece e Young Professionals bek pa contribui na e totalidad. Mara gobierno tabata tin espacio pa duna e Young Professionals nan un trabao, pero esaki no ta e caso.
Ta un cierto cantidad cu lo por haya den gobierno, depende posicionnan cu ta habri y psoibilidadnan cu tin. Pero tambe e Young Professionalnan aki ta traha den Sector Priva, y sigur si a studia na Hulanda unda cu salarionan na Hulanda ta miho cu esun di Aruba, mirando e competencia, mirando e mercado y tur esakinan.
Asina mes gobierno ta haci esfuerso, pa wak na ki forma por aporta, pa asina e Young Professional por bin cas bek y asina aporta na nos economia di e pais y hisa e nivel di nos pais manera desea. Sr. Sneek ta sigui splica cu gobierno di AVP na 2015 a bin cu ley caminda cu ta bisa cu e studiante, esun cu bay studia afo y bin bek den 3 aña ta haya un descuento di 30% di locual e tin na debe. Despues a haci un cambio, e 30% a bira 35%. Tabata tin un pregunta e tempo ey, que hubo di esun cu a bin prome y cu ta pagando e debe caba. Esey ta haya un korting di 35% si e paga e suma di debe den un solo tiro. Pero tur cu bin bek ta haya un korting.
Pero banda di esaki, nan no a para keto, pero a haci cambio riba nos leynan di impuesto. Den e caso aki, ora cu ta pagando bo studie bek, y antes por a trek af e rente di e suma cu ta pagando. Locual cu bo paga na Studielening te na un maximo di 10 mil florin ta aftrekbaar pa belasting, dus eynan ta e siguiente fase cu gobierno a bin cun’e pa asina stimula e studiante cu caba di studia e regresa su pais.
Tambe Sr. Sneek a splica cu Minister di Enseñansa a bolbe lansa un otro incentivo, pa mas bien pa esunnan cu ta studiando ainda y esunnan cu ta bay studia a pone cu e interes cu aworaki ta na 3% a baha na 2%. E periodo di pago tabata di 15 aña, esaki a bira 20 aña. Hopi biaha di e esfuersonan cu Minister a haci pa haya e pago di entrada na Universidadnan, e asina yama “Tuition Fee” a yega na acuerdo cu diferente universidad cu e studiante di Aruba lo paga mesun suma cu e esun biba na Merca. Banda di esey a hisa e suma maximo pa studia na Merca y Canada di 104 mil florin pa 140 mil florin. Esaki ta conta pa esunnan cu ta studiando caba y esunnan cu ta bay cera un contract nobo pa nan por haci uzo di e areglo nobo.