E parti legal di e ley di prohibicion di piscamento ta basicamente simpel. Tin un Landsbesluit ariba mesa, cu ta un uitwerking di un ley formal. E Landsbesluit ta un uitwerking di e ley formal y esey ta bay via di Minister y gobernador, sin cu e tin cu bay parlamento.
Un ehempel ta cu e ley ta bisa cu minister ta bin cu’n lista cu ta poni e bestianan cu ta prohibi pa mata. Ora cu e minister haya e Landsbesluit, aki riba e ta bay bisa cua ta e bestianan cu ta prohibi. E Landsbesluit no ta bay parlamento. Loke mr. Wix por a deduci for di e reunion ta cu tin hopi hende no ta compronde kico e ley ta encera. tabata tin hende cu tabata reacciona y esey ta pa falta di informacion y falta di comprension. Pero nan tabata reacciona como sifuera cu nan no mag di bay pisca mas. Tambe tabata tin hende cu mr. Wix a ripara tabata hopi altera pa motibo cu den pasado gobierno a pone limitacion caba ariba e piscadonan, tempo cu a pasa e ley di prohibicion di piscamento cu speargun.
Tin hende cu a compronde e situacion perfectamente cu algun di e bestianan cu ta ariba e lista aki ta bestianan cu ta ariba lista internacional protegi. Si no proteha e bestianan aki, nan ta bay caba. A bin dilanti durante e reunion, pakico no ta bin cu’n ley cu ta pone cu por pisca p.e. kreeft solamente den un cierto temporada, ta regula esaki. Pero na Aruba tur cos ta prohibi. Di otro banda, tabata tin hende cu tabata tin disgusto y tabata protesta sin base. Un ehempel cu mr. Wix ta haya cu kier kita manta for di lista. E bestianan aki no por come nan y nan ta especienan den peliger den extincion. No tin nada malo di proteganan. Normalmente niun hende no ta pisca manta. Pa haci un issue over di algo cu ta improbabel mescos den e caso di tuna, cu ta algo cu bo no ta haya na Aruba.
Tambe tabata tin criticanan cu tabata hustifica. E pensamento tocante e prohibicion di piscamento ariba cierto piscanan, ta mas basa ariba falta di informacion. Y sin cu e kier ataca niun hende, mr. Wix ta haya cu esunnan cu a bin cu e ley aki, a faya ariba e punto aki.
Ora di trece un ley cu ta afecta e piscadonan, mester informa nan , educanan con ta bay haci esaki, y no yega pas’e sin tene cuenta cu niun hende nan opinion. Esey ta e dolor di mas grandi cu tabata reina mei mei di e piscadonan.
Abogado mr. Wix no sa con grandi e grupo di piscado cu ta biba solamente di esaki, no ta mucho grandi, cu no ta pasa mas di 120 hende. E tipo di piscanan cu ta ariba lista, no ta tipo di pisca cu ta gara hopi. myaoria di piscanan cu piscadonan ta bende na Aruba, ta pisca cora, jampou y dolkin fish y niun di esakinan ta ariba lista. E lista aki no ta un lista cu ta afectanan grandemente, pero si e lo afectanan y ta hacinan nervioso. Loke ta hacinan mas nervioso ta e trend di limitacion, y si despues bira pone jampou ariba e lista ta trece un problema. Esey ta haci e piscadonan mas nervioso, mas cu e lista mes. Calco no ta algo cu e piscadonan ta biba di dje, pero si yega kita esaki tambe for di nan, tampoco no por.
E caminda mas apropia aworaki ta pa cuminsa un dialogo segun ley. Ta bin cu’n ley sin mas informacion. Tin cierto piscanan ariba e lista, sin cu tin ningun estudio haci riba nan. Un dialogo entre Hadicurari y esun responsabel pa e ley aki, pa trek e in y enbes di prohibi esaki, bin cu un sistema di temporada, unda cu por piscanan. Tur piscado tambe tin importancia, pa pisca no caba na Aruba. Como persona cu ta pisca hopi, mr. Wix por bisa cu e stand di pisca a baha barbaramente. Esey ta algo cu e piscadonan mester tene cuenta cun’e, ora di gara cierto especienan. Pa e pisca no caba na Aruba.