CARACAS, Venezuela – Difteria a repunta. E conhuncion di un serie di factor negativo a ocasiona e aparicion di casonan cu asina un forsa cu ta preocupa e dokternan.
Reuni durante un videoconferencia di e programa SOS Telemedicina, “Venezuela ta enfrenta un reemergencia di Difteria 24 aña despues?” di e Facultad di Medicina di Universidad Central di Venezuela, cuater specialista a expone nan punto di bista y recomendacion riba e enfermedad di alto contagio aki.
E evento a conta cu e participacion di e specialistanan Julio Castro, medico internista y infectologo di e Instituto di Medicina Tropical; Juan Feliz Garcia, pediatra y infectologo; Lisbeth Aurenty, pediatra y infectologo y Huniades Urbina, pediatra y intensivista, ambos adscrito na Hopsital de Niños J.M de los Rios.
Julio Castro a inicia cu e videoconferencia y a detaya e situacion epidemiologico di difteria, cu tin un riesgo di transmision di agentenan infeccioso di 85%.
Den añanan 40, difteria tabata tin un indice halto endemico y di mortalidad. Tabata un di e principal causanan di morto cerca mucha,” Castro a sostene, kende a añadi cu entre 1980 y 2000 e tabata bastante controla pa e introduccion di vacuna.
E principal causanan di e incremento reciente di casonan di difteria na Venezuela ta responde cu awo tin mas adulto y mucha susceptibel, na e deterioro di aspectonan socioeconomico y na movimentonan di e poblacion, vooral den e estado Bolivar. Riba esaki por suma e retardo di e medidanan di prevencion y e falta di insumo.
Di su parti, Juan Felix Garcia a expone riba e cuadro clinico, diagnostico y tratamento di difteria. “E ta un enfermedad agudo, contagioso y di alto indice di mortalidad,” e specialista den Pediatria y Infectologia, a precisa. Entre e sintomanan ta e secrecion nasal, malestar anorexico, tosamento persistente, roncamento y dificultad pa hala rosea.
E transmision di e agentenan infeccioso ta pa via aereo y pa contacto cu pashentnan infecta. “Personanan mester ta atento si nan ta presenta algun di e sintomanan, vooral esnan cu ta biba den un zona caminda cu ta existi sospecho di csonan di difteria,” Garcia a apunta.
Activa alarma
E indice halto di e reciente casonan sospechoso tin cu activa e alarmanan sanitario y hospitalario. E mediconan mester tuma muestra pa e cultivo di secrecionnan nasal y informa laboratorio, pa evalua e presencia di germennan toxigenico. Aunke e pashent ta infecta, e mester wordo vacuna.
Difteria ta contagioso, shete dia prome cu cuminsamento di e sintomanan y e pashentnan no trata ta infeccioso di dos pa tres siman.
E medidanan di prevencion di difteria a wordo presenta pa Lisbeth Aurenty, kende a recalca cu e principal strategia di eradicacion eficaz di e enfermedad ta e vacunacion.
E strategianan preventivo ta disminui e mortalidad y e enfermedadnan reemergente,” Aurenty a splica, kende a destaca tambe cu henter e programa di inmunizacion tin cu alcansa un nivel superior di 90% pa e poblacion infantil y por lo menos 75% pa hoben y adulto. Otro strategia di prevencion di prevencion necesario ta e generacion di alto nivelnan di vacunacion na luganan endemico pa evita brote den e poblacion.
Finalmente, Huniades Urbina, a recalca cu “Venezuela no ta prepara pa enfrenta un brote di difteria debi cu no ta cumpli cu e cobertura di vacunacion cu e Organisacion Mundial di salud ta recomenda, pasobra no tin suministro oportuni di remedi y pasobra ta existi fayo den informacion na e comunidad di parti di e autoridadnan competente.”
Pa enfrenta tal situacion el a recomenda promove un cobertura halto di vacuna y un notificacion tempran di casonan sospechoso di difteria.
E videoconferencia a wordo difundi na universidad, institucionnan di salud publico y priva y gruponan di trabao di sociedadnan cientifico.
Fuente: El Universal