Tratamento di presupuesto 2017 ta sumamente importante pasobra tin proyectonan cu ta continuacion di proyectonan cu a inicia den añanan anterior. Ex Minister Otmar Oduber a laga proyectonan cu Aruba lo beneficia di dje den diferente departamento y tur rond di Aruba.
Transporte Publico
Pa loke ta trata transporte publico, inversionnan a wordo haci pa automatisacion di DTP, pa asina tin miho control. Esfuerso hunto cu Cuerpo Policial ta importante pa controla tur loke ta e taxi piratanan y continua cu combersacionnan cu ya a inicia pa loke ta tarifa di taxistanan cu mester wordo adapta. Mirando tur e inflacion y aumento di gastonan cu tabatin ultimo añanan pa e taxistanan y unda cu a laga proposicionnan atras, mester tuma un decision e ora pa loke ta aumento di tarifa di taxi na Aruba despues cu ya caba esun di autobus a wordo adapta. Ta importante pe nan tambe tin un miho entrada y cu esaki ta cubri e gastonan cu a subi ultimo añanan.
Inversionnan a cuminsa wordo haci los di e presupuesto di Pais Aruba, door di e diferente companianan estatal entre otro ANSA. Inversion a wordo haci pa e “surveillance system” (radar) pa controladornan di trafico aereo, cual ta un inversion miyonario. Otro empresanan manera Aeropuerto di Aruba cu a inicia e proceso di expansion, pa cual ta den e fase di diseño y cu ta un proyecto riba 100 miyon dollar cu ta bay wordo inverti. Un expansion cu lo mester bay cuminsa den 2017 cu ta e base di inversionnan cu mester tuma luga pa loke ta e maneho cu mester wordo hiba riba tereno di aviacion y atraccion di avionnan pa Aruba. Mester menciona cu Januari ta cuminsa cu vuelonan di Jet Blue for di Fort Lauderdale y cu e sosten cu ATA lo mester duna na e tipo di proyectonan aki.
ATA
Tambe ta sumamente importante cu ATA por sigui cu e maneho, inverti manera a wordo plania anteriormente unda cu 5 miyon lo wordo uza for di e “contingency fund”. Pa inverti adicional 2 pa 3 miyon final di aña pa sigui duna e resultado cu nos a mira, apesar cu tin reduccion di cantidad di Venezolanonan (cual a premira). Cu a base di e inversionnan haci ta logra cu otro mercadonan manera esun Mericano, Europeo y resto di Latino America, ta sigui mira cifranan positivo cual ta refleha den e grado di ocupacion di hotelnan aki na Aruba caminda cu ta sigura e empleo di tur cu ta traha den e sector aki.
Paradera
Inversionnan cu mester tuma luga pa loke ta Paradera Corridor tambe ya caba a cuminsa cu construccion. Otro aña den e presupuesto cu a wordo aproba tambe tin e ultimo fase cu mester tuma luga cu ta core for di rotonde di Bright Bakery te na Santa Rosa.
San Nicolas
Tambe tin e proyectonan cu ya caba a wordo laga atras pa e di dos fase na San Nicolas, caminda cu Mainstreet lo mester conoce un desaroyo mescos cu esun di Promenade. Naturalmente sigui cu tur e plannan cu tin pa atrae turista eynan mediante esunnan cu ta bay cu tour via barconan crucero y hotel. Pa asina haci di centro di San Nicolas un centro cultural caminda cu turistanan ta wordo atrai y cual ta crea un “spin-off” pa henter e comunidad na San Nicolas.
Pa loke ta desaroyo hotelero na San Nicolas, ex Minister Otmar Oduber ta bisa cu pa loke ta hotel cu ta interesa pa ubica nan mes na San Nicolas, ta di spera cu gobierno ta sigui den e intencionnan cu tin en conexion cu desaroyonan cu tin pa sigui atrae e hotelnan aki den colony caminda cu tin interes. A pesar cu tin un refineria aworaki eynan, ta sinti cu toch tin interes di gruponan pa crea un hotel eynan cu ta crea un gran impulso economico pa pariba di nos isla.
Santa Rosa
Pa loke ta trata Santa Rosa den e presupuesto (ta spera cu e aña aki lo por cuminsa), mirando e cantidad di awa cu a cay despues di tanto 3 pa 4 aña cu no a mira yobida di awa. Ta importante pa corda cu awa ta un di e retonan di mas grandi pa nos agricultor y criadonan di bestia y ta spera cu inversion por wordo haci den mas truck. A laga placa atras e aña aki pa por cumpra un truck adicional y ta spera cu pa 2017 Santa Rosa por conta cu un truck mas, pa asina tin un flota suficientemente grandi pa suministra agricultor y criadonan di bestia cu awa pa nan actividadnan. Tambe cu e ley “tax-holiday” riba sector primario por wordo finalisa den e prome kwartaal di otro aña manera cu a laga atras, pa e ora agricultor y criadonan di bestia por cuminsa contribui cu alimentonan fresco y produccionnan local na un escala mas grandi. Cu e meta cu e ora no mester paga impuesto ni riba importancion, ganashi etc. pa trahadonan den sector primario, ex Minister Oduber a splica.
Independisacion Departamento
Directie Scheepvaart Aruba a cuminsa cu e proceso pa independisa, pa asina por haci’e un departamento exitoso. Haciendo esaki lo sigui tin hopi posibilidadnan economico y entradanan adicional cu lo por tuma luga pa caha di gobierno y haci e identidad aki mescos cu ANSA y ATA, un compania cu ta genera fondo sin cu esaki ta bay a costo di e pueblo Arubiano. Companianan internacional cu ta haci negoshi den nos awanan lo mester paga pa haci esaki contrario na antes cu nan tabata haci esaki pornada.